În Aula „Ștefan cel Mare” a Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu a avut loc o  prezentare de carte  inclusă în cadrul lucrărilor conferinței "Arnăuții în Țările Române (sec. VIII-XIX): organizare, arme și veșminte".

În cadrul acestui eveniment Cătălin Drăghici, reprezentantul Asociației Historia Renascita a reliefat faptul că studiu istoric aparținând conf.univ.dr. Claudiu Ion Neagoe de la Universitatea din Pitești, abordează cu amplitudine  un corp militar, mai puţin cunoscut în istoriografia de specialitate, acela al arnăuţilor, lefegii sau mercenari de origine sud-dunăreană, prezenţi în oştile Moldovei şi Ţării Româneşti din epoca fanariotă (1711/1716–1822). De facto demersul pornește de un studiu mai vechi, intitulat "Arnăuţii în oştile Moldovei şi Ţării Româneşti (secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea".

Confesiunile autorul

——–

Lucrarea este structurată în patru capitole distincte. Prima, intitulată Consideraţii generale referitoare la organizarea militară a Ţărilor Române în „secolul fanariot”, relevă, în linii generale, situaţia politică şi militară a Ţărilor Române sub regimul turco-fanariot (1711/1716-1822). Capitolul următor, intitulat  "Arnăuţii în oştile Ţărilor Române din vremea domnilor fanarioţi:, descrie pe larg această categorie de lefegii aflaţi în slujba fanarioţilor. De regulă aceştia formau garda personală a domnului, precum şi poterele trimise împotriva haiducilor şi a tâlharilor. Capitolul trei, intitulată "Rolul arnăuţilor în timpul evenimentelor de la 1821", scoate în evidenţă implicarea şi atitudinea îndoielnică, oscilantă, a acestor mercenari în cursul evenimentele extrem de agitate, violente chiar, petrecute în anul 1821. După ce i-au trădat pe domnii fanarioţi, stăpânii lor, arnăuţii au trecut de partea mişcării revoluţionare eteriste sau de partea răscoalei lui Tudor Vladimirescu, pentru ca mai apoi o parte dintre aceştia să treacă în slujba turcilor.

Istoria acestui corp militar se încheie capitolul intitulat "Ultimii arnăuţi din Ţările Române", focusat pe formarea oştirii pământene (1831), perioadă în care arnăuţii au încetat să mai formeze un corp militar, dar care rămân în peisajul vieții vreme de câteva decenii, putând fi observați pe străzile marilor oraşe, ca paznici şi slujitori ai agenţilor şi oficialilor străini sau ca însoţitori ai trăsurilor domneşti sau boiereşti, îmbrăcaţi în veşminte bogate şi multicolore şi purtând arme la brâu. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte din cadrul Universității din Pitești, a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române, Asociația Renascita Argeș și Facultatea de Științe Socio-Umane din cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu.