Un restaurator din Alțâna a devenit Membru de Onoare al UAR

Conferința Națională a Uniunii Arhitecților din România, desfășurată la ARCUB în 16 mai 2026, a fost un moment de referință pentru breasla arhitecților, marcând bilanțul ultimilor patru ani și alegerea conducerii pentru mandatul 2026–2030. Evenimentul a reafirmat misiunea istorică a Uniunii, fondată în 1891 de un grup de tineri arhitecți care, într o perioadă de renaștere națională, au decis să își unească forțele pentru a defini și impune profesia de arhitect în România, „cerând drepturi și datorii”, după cum consemnează documentul. Pe parcursul întregii zile, au fost prezentate activitatea culturală, socială și financiară a Uniunii, subliniind rolul său în promovarea excelenței în arhitectură și în consolidarea cadrului legal al profesiei liberale. Conducerea pentru următorii patru ani a fost reconfirmată în jurul președintei Ileana Tureanu, iar noul Senat reunește arhitecți cu experiență și viziune, consolidând direcția profesională a organizației.

Unul dintre momentele centrale ale Conferinței a fost ceremonia de acordare a titlului de Membru de Onoare, prin care UAR a omagiat personalități marcante ale arhitecturii și patrimoniului. Au fost distinși academicienii arhitecți Romeo Belea și Dorin Ștefan, tinerii arhitecți Daniel și Maximilian Zielinschi, precum și Caroline Fernolend, recunoscută pentru proiectele sale de revitalizare a satului românesc, inclusiv pentru restaurarea bisericii fortificate din Alma Vii, recompensată cu Premiul Europa Nostra. Titlul de Membru de Onoare a fost conferit și restauratorului Ștefan Vaida, a cărui activitate în cadrul Asociației Monumentum și al programului „Ambulanța pentru Monumente” a contribuit decisiv la salvarea a sute de monumente sătești. Documentul notează că el „salvează sute de monumente sătești de la dispariție și animă… iubirea față de cultura rurală și valori autentice”, o formulare care surprinde esența muncii sale. . Tribuna are bucuria de a fi intuit această ascensiune încă din 2024, în materialul publicat în 24 februarie cu titlul „Salvarea caselor vechi din Mărginime și pasiunea unui student de la UAUIM Sibiu”.

Restauratorul care a resuscitat albastrul ultramarin și povestea lemnului

Ștefan Vaida este una dintre acele personalități rare pentru care restaurarea nu este doar o profesie, ci o vocație profundă, legată organic de locul în care s a născut și de memoria comunităților rurale.

„S-a născut pe 26 decembrie 1983, în satul Alţâna, judeţul Sibiu, chiar pe strada principală”, iar peste ani „îl găsim tot aici… cu o istorie personală frumoasă. A devenit restaurator. A salvat case de la distrugere sau maltratare”, consemnează documentul. Rădăcinile sale sunt adânc înfipte în Alțâna, satul în care a revenit pentru a construi, împreună cu fratele său, arhitectul Eugen Vaida, Muzeul Interetnic al Văii Hârtibaciului. Casa muzeului, ridicată în jurul anului 1836, este ea însăși o lecție de arhitectură transilvăneană: structură săsească, pridvor românesc, detalii autentice salvate și restaurate cu grijă. „În muzeu se poate vedea aproximativ 30% din ce au strâns, restul fiind într-un depozit”, se arată în document, o mărturie a pasiunii sale pentru obiectele vechi – ceramică, cahle, mobilier pictat, grinzi, unelte, costume populare.

Ștefan Vaida este cunoscut și pentru albastrul ultramarin, culoarea pe care a readus-o în satele transilvănene. A zugrăvit aproximativ opt case în această nuanță, iar mulți proprietari i-au urmat exemplul, transformând albastrul într-un simbol identitar al zonei. Prima lucrare de restaurare la care a participat după terminarea facultăţii, în urmă cu 11 ani a fost chiar în sat, la Casa Gerendi. O casă despre care se spune că ar fi cea mai veche casă datată din zonă (Valea Hârtibaciului), adică la 1508, şi pe care a zugrăvit-o tot el. Titlul de Membru de Onoare al UAR nu este doar o distincție, ci o recunoaștere a unei vieți dedicate patrimoniului, comunității și memoriei rurale, dar și un semnal al unei cariere profesionale de coorodnare ascendente, într-un domeniu care așteaptă noi viziuni, deja certificate național și internațional.