* L-am mai pomenit la această rubrică pe scriitorul Jules Renard (1864-1910), care ocupă un loc important în istoria literaturii franceze. Deşi a murit relativ tânăr (46 de ani), s-a remarcat ca romancier, dramaturg, poet, critic literar, jurnalist. În româneşte a fost tradus puţin, dar prin scrieri esenţiale: Morcoveaţă, Pagini de istorie naturală şi Jurnal, acesta din urmă "o capodoperă de introspecţie, ironie şi umor". Iată câteva pasaje edificatoare: "Nu suntem buni, dar ne străduim să fim buni: rezultatul e acelaşi; Religia unui prost nu-l pune la adăpost de zeflemeaua noastră; Habotnice – se culcă cu Dumnezeu duminica şi-l înşală toată săptămâna; Ca să mănânci mult, trebuie să ai stomacul antrenat al bogaţilor; Staţi departe de mine ca să vă pot respecta; Îmi place toamna ca şi când aş fi pe moarte, condamnat de medici." Citiţi-l, e savuros. * În publicaţia austriacă "Zur Zeit" a apărut un interviu al lui Moshe Aryeh Friedman (n. 1972, New York), care locuieşte în prezent în Belgia şi se prezintă drept rabin, deşi nu are calificarea necesară. Acesta este un opozant acerb al sionismului, declarând că "Israelul este cel mai mare pericol chiar pentru noi, evreii" şi că "sioniştii au pus în Israel bazele unui stat terorist, de apartheid care îi urmăreşte pe palestinieni şi îi alungă, iar pe plan internaţional au pus la cale, din interese de afaceri sau de putere, industria holocaustului (…) Soarta care ne-a fost hărăzită nouă este diaspora, iar aceasta implică supunerea paşnică faţă de legile acelei ţări în care trăim". Vă daţi seama că după asemenea declaraţii n-ar putea trăi în Israel. De unde se vede că nici evreii nu merg toţi în aceeaşi direcţie. * George Orwell (1903-1950), pe adevăratul nume Eric Arthur Blair, a avut o experienţă de viaţă tare zbuciumată: poliţist în Birmania, profesor, librar, voluntar în războiul din Spania, redactor la radio. A ajuns celebru prin romanul alegoric "Ferma animalelor", apărut în 1945 în Anglia. Revista "Time" a ales cartea ca fiind pe lista celor mai bune din secolul 20. Autorul spune la un moment dat: "Dacă doreşti o imagine a viitorului, închipuie-ţi o cizmă călcând peste o faţă omenească pentru totdeauna". Imaginea este cât se poate de sugestivă şi de actuală. *Într-un clasament cam ciudat, România a fost plasată pe locul 17 în lume în privinţa produselor contrafăcute. Bine că mai există câte un domeniu în care nu suntem în top 10! Oricum, la multe produse de larg consum calitatea este mult sub cea de pe vremea lui Ceauşescu în anii lui buni (1965 – 1980) * "Un văcar cu faţa sănătoasă / Îmi va da să beau dintr-un pocal / Laptele cu dunga lui spumoasă / Muls de la o vacă Siementhal". Versuri din manualul meu de română din clasa a IV-a. Şi, încă o strofă: "Băciţa pregăteşte caşul / Ciobanii stau pe lângă vatră / lar cel mai tânăr, ciobănaşul / Alături, şade pe o piatră". Era perioada colectivizării agriculturii, nu începuse literatura industrializării! * Zilele trecute am auzit o breaking-news care m-a "liniştit": armata română va fi înzestrată cu nişte tancuri uriaşe "de ultimă generaţie", cumpărate, fireşte, de la americani. Părerea mea este că singurul "câştig" pentru noi va fi că, dacă vor fi puse în mişcare, vor face praf şi pulbere bruma de şosele pe care le avem şi care crapă când trece pe ele un cioban beat călare pe un măgar treaz. De cost nu mai vorbesc, că ţi se face gura pungă şi părul măciucă.