Casa Teutsch a găzduit, în 8 martie a.c., un eveniment editorial aparte, anume: lansarea volumului „Tipologia așezărilor secuiești”, în care arhitecta Gabriella Olasz (soția academicianului Paul Niedermaiere) a reunit roadele unei cercetări unice în România, un volul în care multidisciplinaritatea este consistentă și bine susținută de numeroase izvoarele istorice, sursele arhivistice și cartografice, de referiri pertinente la contextul socio-economic, demografic și juridic, în baza cărora autoarea profilează cu nonșalanță zonele rurale și urban locuite de secuii din România. Este un studiu unic ce relevă și importanța arhitecturii acestor zone împreună cu alte elemente planimetrice. Numeroasa asistență, prezență la lansare, a avut privilegiul de a fi martoră la acea bucurie aparte a autoarei, anume de a ține în mână rodul muncii sale, însoține de confesiuni sincere împărtașite celor din jur, printre care am reținut și următorul pasaj: “Parcă mi s-a născut un copil, așa multă bucurie mi-a adus această carte. M-am uitat prin ea…am răsfoit cu mare grijă pagină cu pagină, nu o dată ci de mai multe ori pentru a o reevalua, pentru a indetifica părțile forte și cele care meritau o extensie. Este adevărat că așa se întâmplă cu toți plâmăditorii de carte doar că acum aștept ca volumul meu să-și înceapă misiunea, anume de a comunica și a dialoga cu fiecare cititor”. “Tipologia așezărilor secuiești”, cercetarea arhitectei Gabriella Olasz, dincolo de conceptul cutumic specific orizotului arhitectural pune în valoare și virtuțile scriitoricești alături de un îndemn susbsidiar adresat tuturor: ”de a călătorii prin localități ce poartă amprenta comunităților de secui în județele Harghita și Covansa, pentru a descoperi sate mici, cu ulițe înguste, așezate după cum a permis relieful, case și gospodării cu porți atent decorate, biserici semețe pe care le vezi de la distanță fie profilate pe un deal, precum și multe localități unde autenticul se chinuie să reziste și să respire sub copertina grea a noului. Această încăpățânare este defacto un reper de frumos o component a patrimoniu național multicultural-muticonfesional”. Cu certitudine “Tipologia așezărilor secuiești” este o carte reper și pentru cercetătorii care vor continua abordarea temei din alte perspective antopologice. Volumul a apărut cu sprijinul ”Ordinul Arhitecților din România”, din Timbrul de Arhitectură, fiind un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Despre autor

Gabriella Olasz (n. 1955, Târgu Secuiesc) este arhitect diplomat al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM) din București și doctor în arhitectură din anul 2007, cu teza „Tipologia așezărilor secuiești”. Studii postuniversitare în protecţia monumentelor istorice la Universitatea Tehnică din Budapesta și bursă de studii a Fundației Bosch, la Institutul Transilvan din Gundelsheim, Germania. Din 1981 până în 2004, arhitect proiectant, muzeograf, consilier la Direcția de Cultură a județul Covasna, membră în comisii de avizare. Din 2004 până în 2013, arhitect independent și cadru didactic asociat la UAUIM București, secția Sibiu. Din anul 2013 și până la pensionare, cadru didactic al departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului din Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, secţia Conservare restaurare Sibiu. În prezent: arhitect liber profesionist în Sibiu, axat majoritar pe elaborare de studii istorice. Domeniul de activitate: restaurare monumente istorice, proiectare în situri protejate, cercetare arhitectură şi monumente istorice și elaborare de studii de fundamentare, în special de studii istorice. Specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniile: restaurare arhitectură; urbanism, parcuri şi grădini; cercetarea monumentelor istorice. Autoare a mai multor studii și publicații, participantă la conferințe și work-shopuri, este membră în foruri profesionale şi ştiinţifice, dintre care cele mai importante, sunt Ordinul Arhitecților din România, Uniunea Arhitecților din România, Comisia de Istorie a Oraşelor din România și Societatea de Studii.