În 21 mai, de ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, a încetat din viață, aproape uitată, profesoara de limba română – Laura Sârbu – cercetător de marcă al culturii și civilizației tradiționale din spațiul transilvan. Absolventă a Facultății de Filologie din Cluj – (șef de promoție 1964) – și-a început activitatea la Muzeul Regional din Baia Mare, ca muzeograf. Aici s-a aplecat, cu rezultate strălucite, asupra descântecului din Lăpuș, despre care a publicat câteva studii în revistele de specialitate din Maramureș și Cluj, dar și din Sibiu: „Transilvania”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, ultimele două, periodice ale Academiei Române. 

Reîmpărțirea administrativă din 1968, i-a permis să se întoarcă împreună cu familia la Sibiu, orașul tinereții sale. O vreme a funcționat ca muzeograf la secția în aer liber din Dumbrava Sibiului a Muzeului Brukenthal, după care a trecut în învățământul gimnazial și preuniversitar. Cel mai mult a predat limba română la Liceul pedagogic din Sibiu, sub directoratul profesoarei Ana Năfrăniță – una dintre perioadele de vârf ale școlii normale din Sibiu, epocă în care instituția a aniversat 200 de ani de învățământ pedagogic în orașul de pe Cibin, publicând, cu acest, prilej, cea dintâi monografie a acestui așezământ de educație națională. Aici, Laura Sârbu a găsit o atmosferă propice cercetării științifice și educării moderne a viitorilor învățători. Conștientă că majoritatea absolvenților vor merge dascăli la sate, a înființat cercul de folclor al liceului, cu care a realizat interesante și complexe cercetări în Țara Oltului – Avrig, Cârțișoara și Arpaș – publicate în „Studii și comunicări”, tomul II/1980, dar și în „Văpaia” – revista liceului pedagogic Sibiu. 

Cercul de folclor de pe lângă această importantă instituție sibiană, coordonat de profesoara Laura Sârbu, organiza, anual, sesiuni de comunicări științifice, familiarizând viitorii învățători cu lumea satului tradițional încă de pe băncile liceului. O inițiativă pe care doar un pedagog de excepție o putea avea! 

Ca membru fondator al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din Județul Sibiu (1977), a condus, vreme de mai mulți ani, secțiunea de datini și obiceiuri tradiționale, participând la sesiunile de comunicări științifice, cu lucrări de o aparte profunzime ideatică, elogios apreciate de etnologi de talie europeană, precum Emilia Comișel, majoritatea publicate în revistele de specialitate ale Sibiului. 

Intelectual de aleasă ținută, cu o formație și viziune științifică eminamente antropologică, Laura Sârbu și-a pus puternic amprenta asupra studiului culturii și civilizației tradiționale din spațiul transilvan și ar fi putut, cu siguranță, să ne ofere câteva sinteze dacă o boală nemiloasă n-ar fi pus stăpânire pe trupul și sufletul său. 

Colegii și prietenii din cadrul Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu își vor aminti, cu siguranță, de omul minunat și cercetătorul de excepție Laura Sârbu, care a lăsat etnologiei sibiene câteva studii de o aparte profunzime privind identitatea acestui spațiu. 

Ilie MOISE