FITS 2024
Tribuna
Dr. Gheorghe Preda (1879-1965) şi Asociaţiunea (VII)
Dr. Lucian Giura
366 vizualizari
Dr. Gheorghe Preda (1879-1965) şi Asociaţiunea (VII)

La invitaţia „Palatului Culturii” din Arad, care şi-a propus să-l comemoreze pe fostul şi regretatul preşedinte al Asociaţiunii Vasile Goldiş, dr. Gheorghe Preda dă curs acesteia în 13 februarie 1938, prezentând alocuţiunea Etica creştină în opera socială şi culturală a lui Vasile Goldiş (DJSAN, Fond Astra, doc. 424/1938).

O lună mai târziu, pe 26 martie 1938, Preda se afla în Capitală, cercetând diferite autorităţi cu solicitarea unui sprijin moral şi financiar în favoarea Asociaţiunii (DJSAN, Fond Astra, doc. 941/1938).

În ziua de 1 iulie 1938 o nouă promoţie de absolvenţi ai Şcolii militare „Principele Carol” (actuala Academie a Forţelor Terestre), la finali­zarea ciclului de învăţămînt, este înaintată la gradul de sublocotenent în prezenţa Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea. Delegat la această festivitate din partea Asocia­ţiunii a fost dr. Gheorghe Preda („Transilvania”, anul 69, 1938, nr. 3-4, mai–august, p. 134), unul dintre cei care l-au în­tâmpinat pe monarh la sosi­rea  în  Sibiu. Aici şi acum este locul să amintim că după Bucureşti, ca importanţă, Gar­nizoana din Sibiu a  fost a doua pe ţară. Şcoala de infanterie a fost înfiinţată în anii 1920-1921, fiind prima acade­mie militară pe teritoriul româ­nesc, pregătirii militare spe­ciale a ofiţerului i se alocau trei ani. La început, primul an de pregătire se făcea la Bucureşti, următorii doi la Sibiu.

Publicaţia bucureşteană „România” al cărei director era scriitorul Cezar Petrescu, publica un interesant articol intitulat Adunarea generală a despărţământului „Astra” din Sibiu la Poiana Sibiului, pagini veridice de istorie ale uneia dintre componentele de bază ale Asociaţiunii. Adu­narea generală s-a derulat în 16 octombrie, zi cu semnifi­caţie deosebită, dată la care fostul monarh Carol al II-lea împlinea vârsta de 45 de ani, marcată la Poiana Sibiului printr-un adevărat praznic naţional şi cultural. Printre cei prezenţi la lucrările acestei adunări generale se număra şi vicepreşedintele Asocia­ţiunii dr.Gheorghe Preda. În discursul  ţinut cu acest prilej, acesta denumea oierii din Mărginimea Sibiului drept „ambasadorii neamului daco-roman.” („România” anul 1, 1938, nr. 142 din 21 octom­brie, p. 11).

 Aceeaşi publicaţie insera un articol-interviu cu Gheor­ghe Preda, în calitatea sa de vicepreşedinte al „Astrei”. Din cuprinsul acestuia se des­prinde importanţa avută de Asociaţiune  în viaţa culturală a Transilvaniei, iar despre Preda autorul (articolul a fost semnat simplu cu litera M!) scria următoarele: „D-sa este spiritul animator al unei acti­vităţi de mari proporţii ştiin­ţifice, îndrumător neobosit, prezent cu sfatul şi cu fapta, în tot ceea ce a realizat Aso­ciaţiunea în ultimii ani şi omul de erudiţie, a cărui autoritate înseamnă chezăşia şi suc­cesul acţiunilor”, cu alte cu­vinte un distins cărturar şi vicepreşedinte al Astrei” („România”, anul 1, 1938, nr. 143, din 22 oct., p. 11).

În  30 şi 31 octombrie s-au desfăşurat la Sibiu lucrările celui de al şaptelea Congres al presei din provincie, întru­nire organizată sub patronajul Mitropolitului Nicolae Bălan, al ministrului Eugen Titeanu şi al generalului Dănilă Papp, rezidentul regal al ţinutului Mureş, printre invitaţi numă­rându-se şi Dr.Gheorghe Preda („Telegraful Român”, anul 86, 1938, nr. 45, p. 2).

Conferinţele publice aflate în organizarea despărţă­mântului Sibiu al Astrei şi al Federaţiei corpului didactic sunt inaugurate de prelegerea lui Preda intitulată Progresele psihologiei medicale realizate în Ardeal de la Unire (Idem).

Cu prilejul onomasticii I.P.S. Mitropolit Nicolae Bălan „...s-au întrunit, pentru a sărbători împreună preoţi şi mireni, pe vlădicul care păstoreşte turma drept credincioasă, pentru covârşitoarea personalitate morală şi culturală pe care o reprezintă şi pentru întreg buchet de virtuţi pe care le slujeşte” („Telegraful Român”, anul 86, 1938, nr. 50 din 11 decembrie, p. 2). Alături de intelectualitatea de frunte a Sibiului, Preda a fost prezent la această aniversare de suflet româneasc. 

Pe 9 martie 1940 în Cimi­tirul central din Sibiu Preda participă la ceremonia înhu­mării rămăşiţelor pământeşti ale Emiliei Rusu, născută Raţiu, fiica marelui luptător şi tribun al românilor transil­văneni dr. Ioan Raţiu, căsă­torită cu dr. Octavian Rusu, primul preşedinte al Camerei Deputaţilor României Mari. Crescută în credinţa naţio­nalismului românesc, defunc­ta s-a situat permanent în fruntea mişcărilor româneşti feminine din Transilvania, motiv pentru care „a fost iubită şi apreciată de toată suflarea românească din Ardeal” („Foia Poporului”, anul 48, 1940, nr.12 din 17 martie, p. 6).

Organizaţia Frontului Re­naş­terii Naţionale a munci­piului Sibiu a ţinut, la sediul principal, a doua şedinţă din luna martie sub preşedinţia dr. Gheorghe Preda, „...ocazie cu care s-au luat în discuţie di­verse probleme de organiza­re a cercurilor de studii şi al vecinătăţilor, dovadă certă a capacităţilor manageriale ale conducătorului local al aces­tei formaţiuni politice” („Foaia Poporului”, anul 48, 1940, nr. 13 din 24 martie, p. 6).

În aceeaşi lună, Preda în caliatea sa de conducător  al Asociaţiunii a fost invitat şi a luat parte la constituirea „Asociaţiei Creştine a Tine­rilor”, filiala Sibiu, adunare convocată de dascălul Silviu Cosma, preşedintele profeso­rilor secundari din localitate. Din numeroasa asistenţă mai amintim pe Sever Pop – pri­marul Sibiului, dr. Vasile Bile­gan, preşedintele Tribunalului, Ioan Dragomir, inspector şi comandantul Legiunii de Stră­jeri, Liviu Ionaşiu, direc­torul Ospiciului de boli min­tale, Ioan Popa, directorul liceului de băieţi „Gheorghe Lazăr”, dr. Cornel Lungu ş.a. („Foaia Poporului”, anul 48, 1940,  nr. 14, p. 2). Ideile politice îmbrăţişate de Gheor­ghe Preda rezidau din dorinţa sa de a exista consens deasu­pra oricăror diferenţe de par­tide sau de vederi, constituind astfel o forţă imbatabilă pentru unitatea neamului şi spre bi­nele obştesc  (vezi art. Consti­tuirea sfatului F.R.N din muni­cipiul Sibiu, în: „Foaia Popo­rului”, anul 48, 1940, nr. 16, p. 7).

Duminică 28 iulie loca­lita­tea Boiţa a găzduit adunarea generală a despărţământului Sibiu al Astrei, la care au luat parte numeroase persona­lităţi culturale, politice şi admi­nistrative, nelipsiţi fiind: dr. Gheorghe Preda, Sever Pop-primarul Sibiului, deputaţii Nicolae Comşa şi Nicolae Mar­tin, Ioan Popa  şi alţii. Mode­­ratorul adunării, Gheor­ghe Preda transmite celor prezenţi salutul din partea „Astrei” centrale precizând că, după unirea din 1918, „Astra alături de şcoală şi biserică, precum  şi în tovărăşia  celor­lalte instituţii culturale, a con­tribuit nu numai la studiu ci şi la sporirea energiei naţionale” („Foaia Poporului, anul 48, 1940, nr. 32 din 4 august, p. 7). 

În aceeaşi ordine de idei, menţionăm că pe 24 noiem­brie 1940 s-a desfăşurat la Sibiu adunarea generală anuală a „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român”, pe scurt ASTRA. Convocată cu două săptămâni înainte la Cluj, ea a fost amânată din cauza evenimentelor succedate Dictatului de la Viena (30 august 1940). Întrunită „în vremuri de jale”, la sediul său, vicepreşedintele Preda, schi­ţează în cuvântul de deschi­dere a congresului, misiunea aşezământului cultural în acele momente („Telegraful Român”, anul 89, 1941, nr.1 din 1 ianuarie, p.2). Raptul teritorial efectuat în toamna anului 1940 prilejuieşte articolul intitulat „Astra” în faţa dureroaselor evenimente, semnat de Preda şi publicat în Calendarul „Asociaţiunii” pe anul 1941, p. 67-73.

Paginile „Telegrafului Ro­mân” găzduiesc articolul Importante armuri sufleteşti: Credinţa şi Increderea, semnat de acelaşi Preda. Din conţinut redăm câteva pasaje, valabile şi astăzi: „ Neliniştea, nesiguranţa, suspectarea, instabilitatea vremurilor de astăzi apasă destul de greu pe sufletul nostru şi fac ca unii să treacă prin stări de descu­rajare, disperare, depresiune etc.... Ar fi o greşeală de neiertat să punem pe seama divinităţii greutatea vremurilor de astăzi. Timpurile grele sunt cauzate de oameni şi-şi pot avea cel mult o provenienţă în spiritul rău. Într-o lucrare a scriitorului englez Wells /Herbert George Wells 1866-1946 - n.n./, găsim un dialog pe care autorul îl închipuie să aibă loc între Dumnezeu şi oameni. Oamenii se plâng lui Dumnezeu că viaţa este plină de suferinţe, excese, războaie etc. Dumnezeu le răspunde: dacă acele rele nu vă plac, nu le faceţi”(Anul 89, 1941, nr. 1 din 1 ianuarie, p. 1). Concluzia desprinsă din simplitatea acestui dialog imaginar este mai mult decât instructivă: îndepărtarea conştientă (prin sofisme) sau inconştientă de credinţa religioasă, adoptarea unei vieţi necreştineşti fără pic de respect şi demnitate faţă de Dumnezeu, de noi înşine şi de neam au favorizat înmulţirea relelor actuale.

Secţia istorică a Asociaţiunii ASTRA a organizat o şedinţă comemorativă închinată marilor bărbaţi transilvăneni, dr.Petre Şpan şi Teodor V. Păcăţian, ultimul decedat cu puţin timp înainte, pe 11 februarie. Întrunirea a fost precedată de o slujbă a pa­rastasului, oficiată în catedrala mitropolitană, de faţă fiind intelectuali de frunte ai co­munităţii sibiene: I.P.S. Sa Mitropolitul Nicolae al Ardea­lului, generalul Georgescu Pion, prof.dr. Ion Drăgoi, pro­rectorul universităţii, istoricul Ioan Lupaş, Onisifor Ghibu, Lucian Blaga, dr. Gheorghe Preda, Dumitru Stăniloaie, rectorul Academiei Teologice, Silviu Ţeposu. Desfăşurată în Aula Academiei Teologice şi deschisă de Gheorghe Preda aceasta a pus în lumină faptele meritorii – de gazetar şi luptător naţionalist- ale lui Teodor V. Păcăţianu. În ace­laşi sens s-au pronunţat Du­mitru Stăniloae şi istoricul Ioa­chim Crăciun, ultimul eviden­ţiind câteva pasaje din scrie­rile răposatului. Seria cuvân­tărilor o încheie academi­cianul Ioan Lupaş, ca unul care l-a cunoscut foarte bine, relevând suferinţele şi marti­rajul „ pe care le-a îndurat Teo­dor V. Păcăţianu pentru în­drăz­neala cu care a dat la iveală o serie de articole de duh românesc, care au cul­mi­­nat apoi cu  Cartea de aur în care sunt întruchipate toate luptele politice şi naţionale ale românilor ardeleni” (Articolul: Sibiul îşi cinsteşte înainte­mergătorii, în: „Telegraful Român”, anul 89, 1941, nr. 13 din 23 martie, p. 2).

Ne-a reţinut atenţia, în acelaşi an, studiul lui Preda, elaborat în colaborare cu Dr. Th. Stoenescu şi domnişoara  E. Mateş intitulat Cercetări psihologice la moţi („Buletin Eugenic şi Biopolitic”,volumul XII, 1941, nr. 1-4, p. 11-19). Tot acum, are o prodigioasă activitate  publicistică, amintim aici doar articolul intitulat Precepte de viaţă morală Frankliniană, publicat în „Telegraful Român”.

Seria conferinţelor susţinute de Preda continuă şi în anul 1942 la Târnăveni („ţara”, Sibiu, anul II, 1942, nr. 426 din 4 octombrie, p.7), Lugoj şi Be­iuş („Universul”, anul 59, 1942, nr. 314 din 16 noiem­brie, p. 8), dar şi în alte centre ale area­lului românesc. Se mani­festă foarte activ în pos­tura de deputat eparhial la Sibiu.

În plan familial consem­năm încetarea din viaţă la Sibiu, după o grea suferinţă, a soţiei Clemence Preda. Înmormântarea a avut loc în 18 noiembrie, în Cimitirul mu­nicipal („Telegraful Român”, anul 91, 1943, nr. 47 din 21 noiembrie, p. 5). 

În plin război mondial, Gheorghe Preda tipăreşte o istorie a Asociaţiunii ce trata primul sfert de secol de la Unirea cea Mare (Gh. Preda, Activitatea „Astrei” în 25 ani de la Unire (1918-1943), Sibiu, Biblioteca „Astra”, nr. 31, 1944, 232 p.), lucrarea se asocia altor publicaţii care tratau acest moment istoric (vezi, spre exemplu: Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, ac­tivitate, statute şi regulamete, Sibiu, Biblioteca „Astra”, nr. 32, 1944, 131 p.). Cartea lui Preda  „scoate la lumină acti­vitatea şi realizările de seamă ale ASTREI pentru ca cititorii să poată vedea că acest aşezământ cu toate greutăţile ivite, este preocupat, între­gindu-şi neîncetat programul şi scopul pentru care a fost înfiinţat. Autorul, un prea devotat slujitor al ASTREI, a izbutit să înfăţişeze o docu­mentată şi fidelă icoană a acestor realizări, pe lângă toate împrejurările puţin favo­rabile scrisului din vremile de astăzi” (Telegraful Român, anul 92, 1944, nr. 36 din 3 septembrie, p. 4 şi „Foaia Poporului”, anul 51, 1944, nr. 34, p. 196).

La începutul anului, în luna februarie îl aflăm la Adunarea generală administrativă a despărţământului Sighişoara al ASTREI informând audien­ţa cu privire la faptul că toate căminele „Fundaţiilor Regale” se vor contopi cu cele ale ASTREI, lucrând pentru binele poporului.

 Un articol comemorativ apărut în acest an este dedicat lui Vasile Goldiş, fost preşedinte al Asociaţiunii (vezi: Vasile Goldiş/ 10 ani de la moartea lui/ , în: „Transil­va­nia”, anul 75, 1944, nr. 2, p. 179-180) iar altul intitulat Acti­vitatea dr-ului Ilie Beu la Aso­ciaţia Culturală „Astra” („Foaia Poporului”, anul 51, 1944, nr.45 din 5 noiembrie, p. 1,3).

Dr. Gheorghe Preda pro­pune în cadrul şedinţei con­ducerii astriste din 12 mai 1945, ca  adunarea  generală din acel an să se desfăşoare la Cluj. (DJSAN, Fond Astra, doc.1500/1945). Tot acum dr. Gheorghe Preda donează Asociaţiunii 104 diapozitive cu imagini din Constantinopol, Cairo, Alexandria, Teba etc.  (DJSAN, Fond Astra, doc. 752/1945). În urma unei călătorii de documentare în Rusia comunistă publică informaţiile culese, cu titlul Impresii din U.R.S.S. prezentând progre­sele realizate în această ţară 
( „Transilvania”, anul 76, 1945, nr. 3-4, p. 82-85). Anului 1945 îi aparţin şi cele două articole publicate: Regele şi actul de la 23 august 1944 („Foaia Po­porului”, anul 52, 1945, nr. 35 din 26 august 1945, p. 1, 4) şi Pomenirea poetului Şt. O.Iosif /Închinarea Astrei la serbările ţinute în Drăuşeni(Idem, nr. 41 din 7 octombrie, p. 3).

În 15 iunie 1946, la Sibiu se desfăşoară plenara extraor­dinară a Comitetului central în cadrul căreia s-au luat în discuţie o serie de  chestiuni referitoare la colaborarea Astrei cu  Statul român. Au luat cuvântul personalităţi remar­cabile ale vremii: Iuliu Moldo­van, Nicolae Bălan, Gheorghe Preda, Ionel Pop, Octavian Neamţu, istoricii Ioan Lupaş şi Ioan Moga, Ionel Pop, Octa­vian Neamţu, Silviu Ţeposu.

În 27 octombrie 1946, la Sibiu, are loc cea de a 82-a Adunare Generală a Asocia­ţiunii condusă de vicepreşe­dintele dr. Gheorghe Preda. Aceasta ar fi trebuit să se des­făşoare la Cluj dar, din varii mo­tive, ea se derulează în oraşul de pe malurile Cibinului.

Asociaţiunea convoca toţi membrii la Adunarea gene­rală din ziua de duminică, 30 noiembrie 1947. Apelul era semnat (pentru preşedinte) de Dr.Gheorghe Preda, ca secretar de Nicolae Boilă. Adunarea se ţine în Sala fes­tivă de la Prefectură în prezenţa Mitropolitului Nicolae, a prim ministrului dr. Petru Groza, a Mitropolitului greco-catolic Vasile Suciu de la Blaj, a pro­fe­sorului Constantin Daico­viciu – subsecretar de stat. În dis­cursul său Preda  analizează activitatea  culturală a ASTREI de-a lungul timpului („vezi: „Telegraful Român”, anul 95, 1947, nr. 45-52, din 25 de­cembrie, p. 2). Cu acest prilej au fost desemnaţi membrii de onoare ai ASTREI: Petru Groza, Ştefan Voitec, Lucreţiu Pătrăşcanu. S-a ales condu­cerea Asociaţiunii în frunte cu preşedintele P.S. dr. Nicolae Popoviciu, Episcop de Ora­dea. S-a întrunit noul Comitet central, prilejuind alegerea a doi noi vicepreşedinţi: Spi­ridon Cândea şi istoricul Constantin Daicoviciu, Preda pierzând funcţia deţinută până atunci. Constantin Daicoviciu a conferenţiat  pe tema Politica democratică a culturii.

Pentru anul 1947 consem­năm o ultimă contribuţie a lui Preda la „Calendarul Asocia­ţiunii” pe anul 1947,p. 41-46, cu articolul Regele nostru.

Lucian GIURA

 





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Comunicat de presa

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
adi eco
Licitatie publica