Cu şi despre Mihai Eminescu, la împlinirea a 173 de ani de la naşterea poetului

Acasa >

Articol

Dacă măritul fiu al Daciei străbune este cu noi, de ce n-am fi şi noi mereu cu el! Nu de alta, dar drăguţul Dumnezeu ni l-a dat drept Luceafăr călăuzitor şi îndrumător de ţară, de credinţă, de limbă şi de neam românesc. Ca urmare, vă propun lecturarea câtorva consideraţii gazetăreşti, ieşite de sub necruţă­toarea lui pană. Aşadar, spicuiri din interiorul unor mai voluminoase articole de-ale sale, publicate în ziarul „Timpul” din Bucureşti, între anii 1873-1883.
Vom aşeza întregul text între ghilimele, încercând să respectăm întru-totul originalul scrisului său. „De când lumea nu s-a văzut un popor să stea politiceşte sus şi econo­miceşte jos, amândouă ordinile de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e mama celei politice”; „Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără mun­că şi fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva”; „Mi­ta e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceas­ta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sân­gele şi averea unei ge­neraţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie”; „Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stri­caţi, loviţi de sentinţe ju­decătoreşti. Spre exem­plu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijează însuşi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiş
a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de prin­cipii, ci de interese per­sonale care calcă făgă­duielile făcute naţiei în ajunul alegerilor şi trece, totuşi, drept repre­zentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării. Cauza acestei organizări stri­cate e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Comorra, care miroase de departe a puşcărie”; „Legile eter­ne mişcă universul deasupra noastră, legi eterne conduc şi socie­tăţile omeneşti. Suntem mici pe glob neînsemnat în univers, dar inventăm mereu mijloace ca să ne facem viaţa grea şi dure­roasă”; „Starea noastră nu depinde de noi, va fi determinată de alţii. Şi totuşi guvernul se ocupă cu chestiuni care au menirea să agite opinia publică”;  ”E păcat şi ne­demn ca la situaţia gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice”; „Dacă privim regularitatea feno­mene­lor lumii siderale şi o comparăm cu nesta­tornicia sorţii omeneşti, am putea crede că altceva se petrece în ceruri, altceva pe pă­mânt”; „S’ar crede că cu cât cunoştinţele înain­tează, cu cât omul câştigă convingerea despre nimicnicia lui şi despre mărimea lui Dumnezeu, ar scădea deşertăciunea care este izvorul urei şi al dez­binărilor”; „Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muchie de despărţire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul războiului, oricât de înţeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul va fi totuşi sta­bilirea unei preiponde­renţe politice, pururi fatală nouă, chiar dacă nu ne-ar ameninţa cu nimicirea totală”; „Cu toate acestea curentul fatal de înoituri, care e caracteristic pentru epo­ca de spoială în care trăim, împinge pe majo­ritatea la punerea unor chestiuni care nu pot decât să tulbure ţara şi să accentueze deose­birile de interese şi de partid dintre oameni”; „Cu părere de rău caută să constatăm că, cu toată bătrâneţea prema­tură a năravurilor, inte­ligenţa politică a acestei ţări arată uneori semne de copilărie”; „Fără îndoială ceea ce are să se întâmple se va întâm­pla, dar e păcat şi nu e demn ca atunci, când timpurile sunt foarte serioase, un popor să joace mica comedie a luptelor sale dinlăuntru.”
 
Din posibilele tristeţi ale lui Mihai Eminescu, adresate prietenului său Ion Creangă

Imagine intercalată
Imagine intercalată

“Frate Creangă, şti tu oare/Că românii ne-au uitat?/Nu ne mai citesc nici basmele,/Poemele le-au îngropat./Făt-Fru­mos e trist de-o vreme,/Iar Luceafărul cel blând/Nu se mai arată noaptea,/Cald pe-o rază alune­când./Cine mai ascultă Doina?/Câţi copii azi mai adorm/Cu Poveştile lui ”Nică”,/Seara când se duc la somn./Plopii fără soţ de astăzi/Pe iubiţi nu-i mai umbresc./Nu se mai aud balade,/Iubiri nu mai tăinuiesc”.
(Autor: românca-ame­ricană Elena Jugalău Ivan)
Sibiu,
miercuri, 11 ian.2023                                                

Autor
11 ianuarie 2023 la 22:13

Leave a Reply

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor Nedeia Dicu
acum 13 minute
Doi medici noi, la Spitalul de Pneumoftiziologie. Ce specializări au
Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu are doi noi medici pneumologi specialiști care se alătură colectivului pentru a crește calitatea...
Actualitate
3 min de citit
Autor Dan FRÂNCU
acum 21 minute
Vremea încă e capricioasă în zona alpină a Munților Făgăraș, iar Transfăgărășanul rămâne închis între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac
În ciuda eforturilor depuse zilele trecute de drumari, care au acționat pentru îndepărtarea stratului de zăpadă încă existent...
Actualitate
1 min de citit
Autor Nedeia Dicu
acum 23 minute
Strada Gheorghe Pop de Băsești din Mediaș, gata pentru reluarea circulației
Lucrările pe strada Gheorghe Pop de Băsești din municipiul Mediaș sunt aproape gata, joi, 8 mai fiind turnat...
Actualitate
2 min de citit
Autor Nedeia Dicu
acum 37 minute
Primarul Mediașului contraatacă: nimeni nu le va lua locuințele medieșenilor
Anunțul municipalității medieșene privind izolarea termică a încă unui bloc din oraș a fost un bun prilej pentru...
Actualitate
3 min de citit