Sibienii, așteptați să primească Agheasma Mare, de Bobotează

Conform calendarului creștin începând cu ajunul Bobotezei şi până la sfârşitul praznicului, adică până la 14 ianuarie inclusiv, ”credincioșii gustă din apa sfințită -Aghiasma Mare- pe nemâncate, în zile de post şi de ajunare, la sărbătorile mari, după spovedanie, în curăţie trupească şi sufletească”. În acest an enoriașii vor trebui să respecte recomandările transmise de Ministrul Sănătății Alexandru Rafila, cel care a anunțat că în data de 5 ianuarie este foarte posibil ”să declare epidemie de gripă în România, având în vedere numărul extrem de mare de cazuri confirmate în ultima perioadă. Acestea vor fi măsuri generale adresate pe de o parte populație, pe de altă parte, spitalelor”.

Boboteaza

–––––––––

În acest an, Boboteaza începe în Catedrala Mitropolitană cu Sfânta Liturghie de la ora 9.30. Slujba religioasă va fi săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu sobor ales de preoți. Ulterior la ora 12.00 va avea loc ”Slujba de sfințire a Aghiasmei Mari. ”În acest an,procesiune va avea loc pe scena din Piața Mare, după care apa va fi împărțită credincioșilor. Din datele oficiale primite de la secretariatul Mitropoliei Ardealului, ”pentru acest eveniment a fost sființită apa din cele 15.000 de sticle de plastic, dar și din cele șase butoaie, un butoi având o capacitate de 500 de litri de apă”.

Cuvintele de înțelepciune rostite de Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului

––––––––

”Măreţia acestei sărbători este exprimată prin săvârşită astăzi. În momentul în care Mântuitorul a intrat în apa Iordanului observăm un fenomen pe care l-au prevestit proorocii Vechiului Testament. Prima semnificaţie a teologiei praznicului este cea legată de prevestirea Vechiului Testament, care a fost un pedagog spre Hristos, este o anticipare care s-a împlinit în Noul Testament, prin Hristos. Iordanul şi-a întors cursul apei înapoi. S-au mai întâmplat astfel de evenimente în Vechiul Testament care sunt amintite în slujbele noastre, mai ales în aceste paremii, aceste fragmente din scripturile Vechiului Testament. Dar de această dată s-a întâmplat minunea aceasta pentru că văzând pe Creator, creaţia s-a supus şi şi-a întors cursul apei înapoi. Dar fenomenul cel mai important care stă la temelia acestui praznic este arătarea Preasfintei Treimi. Descoperirea Sfintei Treimi culminează cu arătarea în Iordan, de aceea şi această sărbătoare se numeşte «Epifanie», sau «Teofanie», adică arătarea Preasfintei Treimi. Măreţia acestei sărbători este exprimată prin rânduiala săvârşită astăzi. Este singura dată în an când Sfânta Liturghie nu se termină în biserică, ci se continuă afară, la sfinţirea apei şi încheierea Sfintei Liturghii se face acum. Acest praznic arată iubirea nemărginită a lui Dumnezeu faţă de oameni. Este o sărbătoare a Mântuitorului Iisus Hristos, pentru că El a primit Botezul de la Ioan, intrând în apa Iordanului, dar este şi o sărbătoare a Preasfintei Treimi, pentru că ea se şi numeşte Epifania sau Arătarea Domnului. Botezându-Se Mântuitorul în apa Iordanului, fiind El Fiul lui Dumnezeu, glasul Tatălui a confirmat mesianitatea, dumnezeirea Sa prin cuvântul: Acesta este Fiul Meu Preaiubit întru care am binevoit, iar Duhul Sfânt în chip de porumbel S-a pogorât peste El, arătându-se astfel cele trei Persoane ale Sfintei Treimi: Fiul în apă, Dumnezeu-Tatăl în ceruri şi Duhul Sfânt coborând în chip de porumbel peste El.Duhul Sfânt S-a pogorât acum şi asupra acestei ape, asupra acestei materii şi a transformat-o, a schimbat-o. Nu şi-a schimbat alcătuirea ei, însuşirile ei, ci firea ei, aşa cum se spune în slujba de sfinţire. Înseamnă că apa care a primit de la Dumnezeu însuşirea de a fi susţinătoare a vieţii, cea care ne ajută la curăţie, la sănătatea noastră trupească, devine acum, prin schimbarea finalităţii, purtătoare de har, sfinţitoarea noastră, a trupului şi a sufletului, a caselor noastre şi a toată agonisita. Duhul Sfânt ocroteşte, păzeşte, de aceea fiecare am primit stropirea cu această apă, nu repetând botezul, ci am fost şi noi făcuţi părtaşi acestei bucurii de a ne împărtăşi cu harul Duhului Sfânt pogorât peste ape”. † LAURENȚIU, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului

Semnificația procesiunii de Bobotează

–––––-

Cuvântul vine din limba greacă (aghios) și înseamnă Sfințire. La noi, prin Aghiasmă se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru Sfințirea ei. La Bobotează, atât în Ajun, când se sfințește apa cu care preoții botează apoi casele creștinilor, cât și în însăși ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, când se sfințește apa pe care o iau creștinii acasă pentru tot anul. “Sfințirea cea mare a apei” de la Bobotează este legată de o putere deosebită care este legată de însăși ziua în care Mântuitorul a sfințit apele, botezându-Se în Iordan. De aceea și slujba Aghiasmei mari este mai lungă și mai festivă decât a Aghiasmei mici, iar cântările și rugăciunile ei pomenesc și preaslăvesc îndeosebi Botezul Domnului in Iordan.

Ce putere are apa sfințita la Bobotează și cum o folosim

––––––––––-

Aghiasma Mare, adică apa sfințită de la Bobotează, are o mult mai mare putere sfințitoare și tămăduitoare decât Aghiasma mică. De aceea, ea se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne tot așa de proaspătă, de curată și plăcută la gust ca și când ar fi atunci scoasă din izvor. O parte din ea se păstrează în biserică, într-un vas anume, numit și aghiasmatar, și e folosită de preot la o mulțime de slujbe (ierurgii). Cu această apă sfințită se stropesc persoanele și lucrurile care trebuie exorcizate, curățite sau sfințite.

Calitatea apei are și o susținire științifică

––––––––––-

Deși măsurătorile științifice sunt folosite pentru a defini calitatea apei, nu este un lucru simplu să spui că apa este bună sau că apa este rea. Deci, determinarea se face de obicei în raport cu scopul apei – este pentru băut sau pentru irigare sau pentru alt scop. Totuși luând în considerare fenomenele naturale anuale, în această ciclicitate este inclusă și calitatea apei (n.n. din ianuarie). Calitatea apei poate fi considerată prin observarea a mai multor factori, cum ar fi concentrația de oxigen dizolvat, nivelul bacteriilor, cantitatea de sare (sau salinitatea) sau cantitatea de material suspendat în apă (turbiditate)etc. Ceretătorii consideră că în această perioadă calitatea apei este mai bună și fără intervenția factorului uman.