S-a născut în Ghijasa de Jos, l-a tratat pe Ceaușescu, iar un spital din Sibiu îi poartă numele

Astăzi călcăm pe urmele unei personalități al cărei nume îl auzim des, însă despre care s-a vorbit prea puțin. Am descoperit povestea sa pe pagina de socializare a președintei CJ Sibiu, Daniela Cîmpean.

„Plecat tocmai din Ghijasa de Jos, județul Sibiu, un tânăr îmbrăcat în straie populare a intrat, în 1928, pe poarta Institutului de Medicină Militară din București pentru a deveni medic. Cu mândrie, purta o ie cusută după felul celor din Podișul Hârtibaciului și nimeni nu avea să bănuiască că viitorul student avea să devină general în Armata Română și una din cele mai proeminente figuri ale medicinei românești din secolul XX.

Alexandru Augustin a fost fiul unui plugar din Ghijasa de Jos, sat al comunei Nocrich, comună care în care s-au născut baronul Samuel von Brukenthal, academicianul Augustin Treboniu Laurian, Kurt Midl – maestru de cor al Operei Române, generalul Ioniță Botoș – primul comandat al Comandamentului Logistic al Armatei Române, generalul-maior Augustin Mihai și Ilie Botoș – procuror general al României între 2003 și 2006.

Alexandru Augustin s-a născut în 1908, an în care Traian Vuia își construia propriul avion, iar Nicolae Iorga ajungea în fruntea noii Universități Populare din Vălenii de Munte.

Părinții viitorului general, Ioan și Nița, mai aveau încă trei copii: Ioan, Maria și Ana. Deși era plugar, Ioan Alexandru a plecat în America și, în câțiva ani, a reușit să-și deschidă brutărie. De dorul soției și al celor patru copii rămași acasă, în Ghijasa de Jos, Ioan se întoarce pentru a-și lua familia în America. Doar că soția sa nu este de acord, astfel încât fostul brutar american redevine plugar în satul natal.

În 1937, pe când se întorcea de la fân alături de fiul său cel mic, se produce o tragedie: căruța se răstoarnă, iar Ioan moare sufocat sub claia de fân.

Fiul său cel mare, Alexandru, termină Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, în 1928, și intră prin concurs la Institutul Sanitar Militar din București. Urmează și cursurile Școlii de Aplicații Sanitare pentru ca, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, să devină medic combatant pe Frontul de Est. „Fără frică, la postul de prim ajutor, în ploaia de obuze, pansa și evacua răniții în minimum de timp (…) Pentru spiritul de sacrificiu de care a dat întotdeauna dovadă a fost propus și decorat cu Coroana României”, nota colonelul Georgescu, locțiitorul comandantului Diviziei 5 Infanterie, despre perioada în care medicul Alexandru Augustin participa la bătăliile pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei.

Cariera profesională a medicului sibian a fost una impresionantă: la 29 de ani devine medic-șef în Regimentul I Grăniceri, la 34 de ani ajunge chirurg-șef al Ambulanței Diviziei 9 Infanterie, la 50 de ani șeful Secției de Urologie din cadrul Spitalului Militar Central, la 58 de ani – Șeful Direcției Sanitare din Comandamentul Serviciilor și, la 63 de ani – șeful Direcției Medicale a Armatei Române.

Gradul de general-maior a fost obținut în 1969, pe când avea 61 de ani, iar în 1971 devine medic emerit al Republicii Populare Române. Între 22 și 26 mai 1973, la București are loc cel de-al XXI-lea Congres Internațional de Medicină și Farmacie Militară, eveniment coordonat de generalul Alexandru Augustin. Între participanți s-au aflat oameni de știință ai Organizației Mondiale a Sănătății și ai Comitetului Internațional de Cruce Roșie, la finalul evenimentului generalul sibian fiind ales președinte al Comitetului Internațional de Medicină Militară.

Alexandru Augustin a avut un fiu, Andrei, alături de soția sa Janeta, o farmacistă din București. Andrei a moștenit pasiunea tatălui său pentru medicină, iar după ce a obținut diploma de medic a plecat cu o bursă de studiu în Elveția, de unde a emigrat in Statele Unite ale Americii.

Fuga lui Andrei în America a dus la pensionarea forțată a generalului Alexandru Augustin, care avea să moară, în 1995, la vârsta de 86 de ani.

Șase ani mai târziu, în 2001, Spitalul Militar din Sibiu își schimbă denumirea în Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin”, în onoarea ghizășanului despre care se mai spune că l-ar fi tratat inclusiv pe Nicolae Ceaușescu.

Pe 28 mai ac, Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin”, care funcționează în fosta Școală de Cadeți de pe Bulevardul Victoriei, ridicată la 1859, în vremea Imperiului Austro-Ungar, va primi Drapelul de luptă într-o ceremonie organizată în Piața Mare a Sibiului.

Povestea medicului Alexandru Augustin am aflat-o zilele trecute de la un domn îmbrăcat în straie populare, venit în Dumbrava Sibiului, la „Noaptea Muzeelor”. Însoțea „mumele” din Tălmăcel la șezătoarea menită să arate orășenilor și tinerei generații felul în care trăiau și munceau străbunii noștri.

Gabriel Stroilă este președintele Asociației „Obștea” Tălmăcel, fost colonel al Armatei Române și autor de numeroase lucrări cu caracter militar și monografic. Între acestea se află și „Providența în slujba semenilor”, semnată în calitate de coautor, o lucrare despre parcursul spectaculos al unui tânăr sibian plecat din satul natal, îmbrăcat în straiele strămoșilor săi, care prin muncă și ambiție avea să devină unul dintre cei mai renumiți medici ai României.

Viitorul general Alexandru Augustin venea din Ghijasa de Jos, sat al județului Sibiu, cel cu oameni și locuri de poveste!”.