România nu îndeplinește niciun criteriu pentru a trece la euro. Eram mai aproape acum 10 ani

România și-a asumat adoptarea monedei euro și nu poate renunța unilateral la acest obiectiv, însă, în momentul de față, nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare pentru intrarea în zona monedei europene. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că BNR este pregătită să reia procesul, dar avertizează că prioritatea imediată trebuie să fie corecția fiscală și menținerea echilibrelor economice.
Subiectul aderării României la zona euro revine în discuție, însă distanța dintre obiectivul politic și situația actuală a economiei rămâne considerabilă. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat astăzi că România nu îndeplinește în prezent niciun criteriu necesar pentru adoptarea monedei unice europene.
BNR este însă pregătită să reia procesul de pregătire, experiența instituțională existând deja. Isărescu a amintit că Banca Națională a sprijinit în trecut acest demers și că, până în 2018, la sediul BNR aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Pregătirile ajunseseră, la un moment dat, până la detalii logistice privind introducerea numerarului euro în România și distribuirea acestuia prin sucursalele bancare.
România s-a aflat, de altfel, într-o situație economică mult mai apropiată de acest obiectiv în urmă cu aproximativ un deceniu.
Potrivit guvernatorului BNR, în 2014 România îndeplinea criteriile necesare, însă momentul era unul nefavorabil la nivel european. Criza Greciei și problemele prin care trecea atunci zona euro au generat inclusiv discuții privind viitorul monedei unice, iar extinderea zonei euro nu reprezenta o prioritate.
Ulterior, situația economică internă s-a deteriorat din perspectiva criteriilor necesare aderării. Mugur Isărescu a amintit că după 2014 au urmat reduceri de impozite și creșteri de cheltuieli, care au readus deficitul bugetar la niveluri ridicate. Peste aceste evoluții s-au suprapus pandemia și războiul din Ucraina.
Euro nu înseamnă doar înlocuirea leului
Guvernatorul BNR avertizează că adoptarea monedei euro nu trebuie privită ca o simplă operațiune tehnică prin care leul este înlocuit cu moneda europeană.
Este un proces economic, politic și social care implică întreaga societate și care nu poate fi gestionat exclusiv de Banca Națională. Guvernul și Parlamentul au un rol decisiv în stabilirea și asumarea parcursului, în timp ce BNR poate contribui la construirea cadrului economic și tehnic necesar.
România are, în plus, o situație diferită de cea a unor state europene care și-au negociat posibilitatea de a rămâne în afara zonei euro.
Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România și-a asumat adoptarea monedei euro atunci când va îndeplini condițiile necesare. Prin urmare, trecerea la moneda unică reprezintă un angajament deja asumat, problema fiind când va putea România să îndeplinească în mod sustenabil condițiile necesare.
Corecția fiscală, prima condiție
Înainte de relansarea efectivă a proiectului euro, România trebuie să își rezolve dezechilibrele economice, iar una dintre problemele centrale este deficitul fiscal.
Isărescu consideră că prioritatea este realizarea corecției fiscale și, mai ales, păstrarea acesteia pe termen suficient de lung. Experiența anului 2014 arată, în opinia sa, că simpla îndeplinire temporară a criteriilor nu este suficientă dacă indicatorii nu pot fi menținuți.
Un pas esențial înaintea adoptării euro este intrarea în mecanismul cursurilor de schimb. După îndeplinirea criteriilor de performanță, România trebuie să rămână cel puțin doi ani în acest mecanism și să demonstreze stabilitatea indicatorilor macroeconomici.
Guvernatorul BNR a insistat asupra necesității disciplinei interne și a asumării deciziilor economice. România trebuie să demonstreze nu doar că poate ajunge la indicatorii necesari, ci și că îi poate păstra.
În aceste condiții, Mugur Isărescu nu a avansat un termen pentru adoptarea monedei euro. Mesajul transmis este că BNR are experiența și capacitatea tehnică de a relua pregătirile, dar calendarul va depinde de corectarea dezechilibrelor economice și de deciziile politice și sociale necesare.