Rareș Helici, omul care nu se teme de noi începuturi, și povestea Sibiului, spusă prin 1.000 de portrete

Sibiul are un mod aparte de a-și cultiva tradițiile. Unele se nasc din obiceiuri vechi, altele din curajul de a privi altfel oamenii și orașul. În această a doua categorie se înscrie proiectul fotografic inițiat de Rareș Helici, un nume deja familiar pentru mii de sibieni, care, an de an, se regăsesc în fața obiectivului său fotografic.

În 2025, proiectul ajunge la ediția cu nr. 9, o cifră cu o simbolistică aparte, care închide un cerc și deschide un altul. „9 e despre întreg, despre maturitate, despre ce rămâne după ce ai trecut prin atâtea începuturi”, notează Helici în mesajul său către comunitate.

De la o mie la mii de oameni

Când a pornit proiectul, Rareș Helici și-a propus un obiectiv simplu și provocator în același timp: să fotografieze 1.000 de oameni într-o lună. Într-un oraș recunoscut pentru discreția și rezervarea locuitorilor, ideea părea, la acel moment, aproape imposibilă.

„La prima ediție doar mi-am propus, mi-am dorit. 1.000 este un număr mare pentru o lună, mai ales să vină oamenii la tine, nu să-i tragi tu de mânecă pe stradă. Este destul de dificil oriunde, mai ales în Sibiu, unde noi suntem așa mai liniștiți, mai conservatori. Dar s-a întâmplat ceva ce le-a plăcut oamenilor – nu pot să-mi explic ce, dar s-a întâmplat. Au acceptat să pozeze și apoi au mers mai departe”, spune fotograful Rareș Helici.

Dincolo de statistici, proiectul a devenit, odată cu trecerea anilor, un mic fenomen social. În locul unei simple sesiuni foto, 1000 Portraits a ajuns un ritual anual în care oamenii se revăd, se recunosc și se redescoperă.

Portrete ale timpului

În cei nouă ani, Rareș Helici a surprins nu doar chipuri, ci și trecerea timpului. „Transformările sunt clare. Dacă la început veneau mame cu copii care aveau un an sau câteva luni, acum puștii aceia au nouă ani. Cu toții creștem sau îmbătrânim – mai apare un fir alb, două-trei riduri -, dar bucuria oamenilor de a participa este neprețuită. Deja, din ce am văzut, e un fel de tradiție”.

Privind retrospectiv, fiecare ediție a fost o oglindă a unui moment istoric și personal. Pandemia, de exemplu, nu a oprit proiectul, ci i-a adăugat o nouă dimensiune. „Am avut și perioada pandemiei. Deși am prins chiar în noiembrie, când a fost lockdown, am avut timp doar două săptămâni să fac proiectul, iar în acele două săptămâni au fost peste 700 de persoane. După lockdown, am mai făcut zece zile de proiect în decembrie – unii veneau cu mască, alții fără. L-am lăsat pe fiecare să fie cum se simte confortabil. A fost o ediție inedită. Mi-au plăcut copiii, care veneau cu măști colorate, pictate, desenate. Atunci a venit și echipa CSU și toți erau cu mască cu CSU”.

În spatele fiecărui portret se ascunde o poveste. Uneori, e vorba despre curajul de a te arăta așa cum ești. Rareș Helici povestește că există o persoană care, deși spune de la prima ediție că nu-i place cum iese în poze, nu a lipsit niciodată.

Ediția din 2025 are loc, ca de obicei, în Piața Mică nr. 3, între 1 și 30 noiembrie, zilnic, între orele 12:00 și 15:00.