Procesiune dedicată Sfântului Andrei Șaguna, mitropolitul care a promovat cultura și educația românească în Transilvania

Cerul a lăcrimat alături de credincioși, iar militarii au ținut torțele aprinse în amintirea Sfântului Andrei Șaguna, cel care și-a pus toate darurile ființei sale în slujirea Bisericii și a neamului de pe aceste meleaguri.

Pe o ploaie abundentă, structurile militare din Garnizoana Sibiu, alături de reprezentanți ai sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională, au participat la procesiunea din centrul orașului, alături de preoți, credincioși, pelerini și turiști.

Procesiunea își are izvorul în contextul Canonizării Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, care a avut loc în Catedrala Mitropolitană, pe 29 octombrie 2011, în prezența Patriarhului României, a Patriarhului Alexandriei, a numeroși ierarhi români și greci și a mii de credincioși.

Ceremonia a fost oficiată de cei doi patriarhi, împreună cu un sobor de peste 50 de ierarhi, preoți și diaconi. În catedrală au fost aduse moaștele Sfântului Apostol Andrei, cu o cursă specială de la București. Ele au fost depuse alături de osemintele mitropolitului Andrei Șaguna, pentru a sublinia legătura spirituală dintre începuturile creștinismului la români și păstrarea lui în Transilvania.

Actul sinodal a stabilit ca zi de prăznuire a Sfântului Ierarh Andrei Șaguna data de 30 noiembrie, împreună cu Sfântul Apostol Andrei. Canonizarea din 2011 a fost nu doar un act religios, ci și unul cu puternică semnificație culturală și identitară, și a marcat recunoașterea oficială a unui ierarh care a lăsat o moștenire durabilă în istoria și spiritualitatea românească.

Istoricul Nicolae Iorga l-a descris pe Andrei Șaguna ca pe un „majestuos bătrân”, cu o forță morală și independență de gândire care nu s-a supus vremurilor, ci le-a întors „spre culmea lui”.

La finalul procesiunii, pelerinii și credincioșii au avut posibilitatea să se închine la moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, ale Sfântului Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus și icoanei relicvar a Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, alături de care s-a aflat și un veșmânt de la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași.

Pr. lect. univ. dr. Cristian Vaida, vicar mitropolitan, le-a transmis pelerinilor binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Laurențiu și a subliniat misiunea sfântă pe care a avut-o Sfântul Ierarh Andrei Șaguna de a readuce demnitatea românilor ortodocși din Transilvania și de a reînvia Mitropolia Ardealului.

Andrei Șaguna din altă perspectivă

Andrei Șaguna rămâne în memoria colectivă ca mitropolitul care a reușit să redea românilor din Transilvania demnitatea și autonomia bisericească, dar, dincolo de imaginea oficială, există detalii mai puțin cunoscute. Provenea dintr-o familie de aromâni stabilită în sudul Transilvaniei, fapt care i-a oferit o deschidere spre diversitatea culturală a Imperiului Habsburgic.

Studiile sale la Budapesta și Viena l-au format într-un spirit modern, familiarizat cu filosofia și dreptul, ceea ce i-a permis să abordeze problemele comunității românești nu doar din perspectiva religioasă, ci și din cea juridică și politică. În timpul revoluției de la 1848, a avut un rol de mediator între români și autoritățile imperiale, pledând pentru recunoașterea limbii române și pentru drepturi naționale, dar evitând radicalismul care ar fi putut atrage represalii.

Un episod esențial, dar mai puțin discutat, este lupta sa pentru desprinderea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania de sub autoritatea mitropoliei sârbe de la Carloviț. În 1864, a  reușit să obțină recunoașterea unei mitropolii românești autonome.

Dincolo de activitatea ecleziastică, Șaguna a sprijinit tipărirea de manuale și cărți, a înființat școli românești și a promovat limba română în educație și liturghie și a contribuit la formarea unei elite intelectuale.