Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pun în aplicare un număr de 67 mandate de percheziţie domiciliară în mai multe județe printre care și Sibiu. 

Este vorba de un dosar penal care vizează săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea șederii ilegale în România și spălarea banilor.

Acțiunile procurorilor DIICOT se desfășoară în coordonare cu cele ale procurorilor DNA care efectuează cercetări într-o cauză penală ce are ca obiect comiterea unor infracțiuni de corupție aflate în legătură directă cu infracțiunile cercetate de procurorii DIICOT-Biroul Teritorial Caraș Severin.

“ Din investigațiile efectuate a reieșit că, în cursul anului 2022 pe fondul apariției   unui nou mod de operare vizând traficul de migranți ( introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen), un suspect, fost angajat al MAI, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat prin intermediul a 7 societăți comerciale (din care cinci cu același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale, parte dintre acestea controlate de un alt suspect (colonel în rezervă ), care ulterior pensionării a dezvoltat o metodă de obținerea unor beneficii materiale substanțiale prin intermediul unei firme înființată în scopul recrutării forței de muncă din străinătate”, transmite DIICOT.

Probatoriul administrat a relevat că în intervalul 2022 – iunie 2024, gruparea de crimă organizată, formată dintr-un număr de peste 37 de suspecți, cetățeni români și străini și 7 grupuri de firme însumând  31 de societăți comerciale cu sediile în Caraș-Severin, Timiș și Arad a acționat pe teritoriul României, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

“ Activitatea infracțională s-a desfășurat pe șase paliere, respectiv: unul format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora  și care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste și actuale cadre ale M.A.I., un palier constituit din reprezentanții de drept și de fapt ai unor firme din județul Caraș-Severin racolate în același scop infracțional iar ultimele două paliere formate din alți membri ai grupului de crimă organizată, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietate lor ca locație pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalți ocupându-se de transportarea și transferarea migranților sosiți în România cu intenția de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE.

Din actele de urmărire penală a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale au stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membrii ai grupului infracțional, au avut sarcina obținerii pentru persoanele recrutate a avizelor de muncă și a vizelor pentru dreptul de ședere în România. În acest scop au racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul  birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini cu potențial risc terorist”, mai precizează sursa citată.

Grupul infracțional a obținut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale pentru un număr de 1.181 cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh  (peste 80% ), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma  care i-a recrutat.

Membrii grupului infracțional organizat, utilizând relații cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție, au facilitat șederea pe teritoriul României a unor cetățeni străini  ale căror vize expiraseră și trebuiau returnați în  țara de origine.

Pentru un aviz de muncă  migranții au plătit sume cuprinse între 500 – 1000 euro, iar cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5000 – 6000 euro pentru o persoană.

Astăzi sunt puse în executare și aproximativ 40 de mandate de aducere, suspecții urmând a fi conduși pentru audieri la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Caraș-Severin.