Foto: Dumitru CHISELIŢĂ
Al doilea pasaj pietonal construit în centrul Sibiului este cel de la clădirea unde înainte era magazinul universal „Dumbrava”, spre fosta casă de cultură a sindicatelor, acum Centrul Cultural „Ion Besoiu”. Face şi el parte din „noul centru” socialist al oraşului, compus din Casa de Cultură a Sindicatelor, hotelul „Continental”, blocul „Plombă”, magazinul universal „Dumbrava” şi Casa Modei. I se spune „Pasajul de la Dumbrava” pentru că este legat direct de acest „mall” local al perioadei ceauşiste. Ambele au avut perioada lor de glorie şi de decădere, iar acum se pare că pasajul „vechi” se va transforma şi el. Prilej perfect să ne amintim de cum a început şi ce a fost pe acolo de-a lungul timpului.
Foto: Tribuna Sibiului/Fred NUSS
Pasajul de la Dumbrava şi magazinul aparţinător Sau invers
Anterior, trecerea dinspre fostul restaurant „Veneţia” şi casele care marcau începerea bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej spre Casa de Cultură se făcea prin metoda clasică: trecere de pietoni semaforizată. Dar reconfigurarea zonei şi mai ales lărgirea carosabilului de la două la patru benzi a făcut ca să fie necesar un pasaj pietonal subteran, la fel ca cel de la Bulevard. Construcţia lui este direct strâns legată de cea a magazinului „Dumbrava” şi putem spune chiar că este component al magazinului. Sau invers, magazinul are în dotare şi un pasaj subteran. Au fost construite împreună, există o intrare din pasaj în „Dumbrava” şi au fost inaugurate în acelaşi timp.
Despre proiectul unei asemenea construcţii aflăm încă din 1976, când un redactor de la Tribuna Sibiului confundă merele cu perele şi pasajul de la Bulevard cu viitorul pasaj de la viitorul magazin „Dumbrava”. Aflam astfel, (pe 10 octombrie) că, „Zilele trecute, au început lucrările la viitorul pasaj subteran pietonal din centrul municipiului”. Pasaj care „va traversa bulevardul Gh. Gh.Dej în dreptul Casei de cultură a sindicatelor”. Se spunea şi cum va fi configurat: „o gură de intrare va fi amplasată chiar în faţa acestui edificiu, iar de partea cealaltă a bulevardului proiectanţii au aplicat o soluţie ingenioasă: o ieşire va fi in faţa magazinului universal (aflat acum în construcţie) şi alta va corespunde cu demisolul magazinului respectiv, asigurînd accesul direct şi rapid al cumpărătorilor”. De aici datele nu mai pot fi garantate, deoarece se sare la calendarul de construcţie al pasajului de la Bulevard. Totuşi se mai spune că el va prelua „întreg fluxul pietonal dintr-o zonă foarte populată (hotel, magazin universal, casă de cultură)” şi că „va înlătura încă un punct de „conflict“ din circulaţie”.
Foto: Dumitru CHISELIŢĂ
Informaţia reală apare peste câteva zile mai încolo, (ca erată „camuflată”?) pe 23 octombrie, când aflăm indirect că pasajul va fi construit cândva, dar că acum (adică atunci) se lucra la semaforizarea intersecţiei Piaţa Unirii – bd. 23 August. S-au fost montat semafoare, indicatoare de circulaţie şi „insule” în mijlocul drumului, Semafoarele urmau a fi sincronizate cu cele ale intersecţiilor din Calea Dumbrăvii şi bd. Victoriei, „astfel că după darea in funcţiune a pasajului subteran de pietoni, automobiliştii vor beneficia de o adevărată „undă verde” de-a lungul străzilor Gh. Gheorghiu-Dej şi Lenin”. Deci, dacă se circula cu „undă verde” şi se semaforiza sincronizat, nu era încă vorba de vreun pasaj în lucru, care ar fi făcut ca aceste investiţii să fie inutile.
Abia după un an, pe 24 aprilie 1977, primarul Sibiului, Nicolae Hurbean (o legendă urbană spune că cele două pasaje din centru se numeau „pasajele Hurbean”, eu nu am auzit de aşa ceva) confirmă că, alături de alte obiective (podul de la Virola, viaductul de la Gara Mică), se va lucra la pasajul de la Dumbrava. Hurbean spune: „se va amenaja în Piaţa Unirii un nou pasaj subteran de pietoni”. Deci acum e clar, este vorba despre Piaţa Unirii şi UN NOU pasaj de pietoni, cel „vechi” fiind în lucru.
1978 – încep lucrările
Lucrările au debutat, oficial, la „noul pasaj pietonal denivelat din zona Pieţii Unirii”, pe 12 aprilie 1978. Acesta urma să aibă 110 m lungime, 6,60 m lăţime şi 2,8 m înălţime. Va avea două căi de acces, dinspre şi înspre Casa de Cultură a Sindicatelor şi o ieşire/intrare în faţa viitorului magazin universal. Urma să se mai facă o ieşire (sau intrare, depinde de direcţie) cu acces la intrarea prin subsol în magazin. Ca element suplimentar, urma să se amenajeze şi un WC public (bărbaţi-femei). Din cauza lucrărilor, au fost deviate traseele autobuzelor care circulau prin zonă.
Foto: Dumitru CHISELIŢĂ
După spusele tov. Margareta Pleşca, director al Direcţiei Comerciale Judeţene Sibiu, noul magazin (deci implicit pasajul) urma să se deschidă „cît de curînd”. Ca detaliu, accesul din pasaj ducea la subsolul magazinului „Dumbrava”, unde funcţionau (sau, atunci, urmau să funcţioneze) magazinul alimentar, o tutungerie şi un raion de electrice, electrotehnice şi menaj. Discuţia avea loc în ajunul Crăciunului 1978, sărbătoare ignorată de regimul comunist.
Nu îmi e clar când a fost exact „cât de curând”-ul acela al deschiderii oficiale, cert este că pe 29 decembrie magazinul „Dumbrava” era descris în amănunt, raion cu raion, fără a se spune clar dacă e deschis sau nu Însă în anul următor, (1979), pe 5 ianuarie, are loc în „Tribuna Sibiului” prima „atestare documentară” a pasajului de la Dumbrava: o explicaţie la o fotografie: „Odată cu recenta inaugurare a magazinului universal „Dumbrava” din Sibiu, tot în Piaţa Unirii a fost dat în folosinţă pasajul subteran pentru pietoni…”
Spre deosebire de „fratele” său de la Bulevard, pasajul acesta nu prea a avut parte de multă promovare: nu tu relatări eroice despre muncitori harnici şi echipe fruntaşe, nu tu reportaje „la cald”, nu tu apologii la adresa constructorilor care construiesc socialismul pe meleaguri sibiene. Iar informaţia a rămas săracă pe tot parcursul istoriei lui. Era, pare-se un frate cam vitreg al mult mai faimosului pasaj de la Bulevard.
Totuşi, după un an, în noiembrie 1980, apare ceva, destul de sărăcuţ. În contextul construirii noului cartier Ştrand, se pomeneşte, agăţându-se de activitatea unui maistru, Ion Dragoe, de la I.C.M.J. Sibiu şi de „casa de cultură, hotelul „Continental”, magazinul „Dumbrava”, pasajele subterane din zona aceasta”, realizate de către „constructorii cei mai buni”. Cam atât.
Proaspăt inaugurat, proaspăt criticat
Cert este că nu a trecut un an şi noul pasaj de la Dumbrava a devenit faimos. În materie de „aşa nu”. Pe 4 iunie 1980, pasajul era neglijat de către cei de la salubritate care lăsau acolo nestrânse resturi de mâncare, chiştoace, hârtii sau pahare de plastic. Ba chiar în 1982 se pare că încă se mai lucra ceva pe acolo, deoarece în pasaj se mai afla „un fel de perete improvizat din scînduri negeluite”. Dar totul e bine când se termină cu bine, pe 18 august 1984 pasajul revenind pe drumul pozitivului, graţie afişajului care „arată mult mai frumos” şie ste dorit să fie „mai operativ în informare”.
Foto: Dumitru CHISELIŢĂ
Un articol din 4 octombrie 1989, numit destul de ne-catchy „”Lumini” şi „umbre” în… pasaje” ne familiarizează cu tipul de informaţie care se oferea publicului în acele vitrine informative din pasajele sibiene. În pasajul de la Dumbrava expuneau: cluburile sportive din Sibiu – CSM cu sau fără CSŞ, Casa Armatei, Teatrul de Stat, Teatrul de Păpuşi „Licurici”, „Vitrina Circulaţiei”
Să nu uităm nici WC-ul public (încă funcţional) probabil printre puţinele din şară care are la intrare un mozaic „de artă” (poluat periodic de grafitti). La fel, aici era şi este amenajat şi un adăpost de protecţie civilă, lângă intrarea în subsolul magazinului Dumbrava. Ca fapt divers, au mai fost aici un fast food şi un Bingo.
Anii ’90 – haos în vitrine, haos pe jos
În ianuarie-februarie 1990, în pasaj era cam, finuţ fie spus, dezordine şi haos. Unele vitrine sparte, altele cu afişe „atipice”. Îmi amintesc că a fost atunci o campanie intensă de lipit manifeste de orice fel, care transmiteau orice, în to oraşul. Aici, la Dumbrava, era o serie de desene-caricaturi făcute manual, în carioca (sau creioane colorate?) care transmiteau cam acelaşi mesaj: cât de prost ne va merge cu noul regim faţă de cum era de bine sub vechiul regim ceauşist. Se poate bănui o continuare a diversiunii teroriste care a trecut de la gloanţe la chestii mai deştepte. Aspectul apare şi în Tribuna din 23 februarie, unde se face referire la „Zidul democraţiei” respectiv „locul de afişaj din pasajul subteran de la magazinul „Dumbrava“, unde fiecare îşi „strigă” păsul şi opiniile”.
Foto: Tribuna/Fred NUSS
Anii ’90 continuă, caracteristica generală a lor fiind nepăsarea şi delăsarea. Ca şi omologul său de la Bulevard, pasajul de la Dumbrava este lăsat şi el izbeliştii. În 1991, tot iarna, zăpada troieneşte la intrări-ieşiri, ne „dată” de nimeni, numai bine pentru viitoarele infiltraţii care vor genera incidentul din 2007. Problema lui „cine curăţă zăpada” este pasată de la Primărie la magazinul Dumbrava şi fiecare o pasează înapoi, pe motiv că ba nu sunt oameni (primărie) ba că treaba noastră este să vindem, nu să dăm zăpada (cei de la „Dumbrava”). Probabil primăvara a rezolvat singură problema.
Vitrinele care afişau nimic continuă să fie în centrul atenţiei şi în acest an, propunându-se ori folosirea lor ca panouri publicitare, ori chiar desfiinţarea, şi înlocuirea cu lucrări de artă „care vor reuşi cu siguranţă să suplinească dacă nu informaţia, cel puţin ţinuta estetică a acestor spaţii”. Oricum, în noiembrie acelaşi an, vitrinele respective au fost (din nou) victimele unei campanii de vandalizare).
Iar dacă iarna e zăpadă, vara, normal, este apă. Pasajele sibiene, mândria socialismului de pe plaiuri locale se inundă periodic, la fiecare ploaie mai puternică. Fără vreo soluţie decât ori să ocoleşti, ori să „navighezi”.
Foto: Tribuna/Fred NUSS
1992 – 2000: sezonul scărilor stricate şi al (continuării) pasajului vraişte
Probabil pasajul de aici a fost făcut mai la repezeală decât cel de la Bulevard, deoarece a rezistat mai puţin uzurii generate de traficul pietonal intens. Adică, pe româneşte, s-a cam făcut praf. Tribuna semnala, periodic, aspectul acesta. Periodic şi degeaba. Primul „semnal” este dat pe 20 mai 1992 când se anunţa că „Scările pasajului subteran de lîngă magazinul Dumbrava sunt într-o stare de degradare de nedescris”. Pe 10 iulie, apare şi prima victimă oficială, un om care şi-a „prins” pantofii în ruinele unei trepte, a căzut şi a ajuns la Urgenţă. Se mai punctează aceeaşi problemă, cu foto sugestivă sau nu, pe 16 noiembrie. Trecerea la anul următor se marchează cu încă o „îmbunătăţire” adusă locului: dispariţia iluminatului.
Se repară. Adică nu
Pe 2 aprilie 1994, Primăria Sibiu aduce o veste bună localnicilor pietoni: pasajul “Dumbrava” va fi reparat graţie firmei Coleus SRL „care-l va moderniza în totalitate”. Nu mai ştim ce şi cum s-a făcut, dar în iulie problema persista, semnalele din teren arătând că de fapt nu s-a făcut nimic. Acelaşi lucru în iulie, august, octombrie. Abia anul următor, primarul de atunci, ing. Sorin Şerbu, se declara oficial „dezamăgit de firma Coleus care nu şi-a ţinut promisiunea de a repara pasajul subteran de la Magazinul Dumbrava”. În paralel, continuă inundaţiile, mai mari sau mai mici, afectând şi subsolul magazinului.
Anii 2000 aduc ceva nou: începe să se mai lucreze câte ceva. În spiritul vremii: în iulie, balustradele se vopsesc proaspăt fără vreun mesaj de avertizare gen clasicul „proaspăt vopsit”. Restul, vorba aceea „rămâne cum am stabilit”. Plus că acum începe să cedeze şi pavajul. Abia în 2006 (!) se mai pomeneşte de o intervenţie la pasajul subteran de la Dumbrava, unde „se vor executa lucrări de refacere a hidroizolaţiei”. În schimb inundaţiile continuă cu acelaşi succes.
Foto: Tribuna/Fred NUSS
Anul Capitalei Culturale în care a căzut tavanul pasajului
2007 a fost anul în care Sibiul a purtat glorios (şi nu totdeauna justificat) titlul de capitală culturală europeană. A mai fost anul unei canicule destul de puternice, iar „din cauza căldurii insuportabile” (?), la subsolul magazinului Dumbrava s-a organizat un punct de hidratare şi de prim ajutor.
Dar evenimentul principal al anului pentru acest loc a fost la mijlocul lui august când, fără a avertiza, tavanul pasajului s-a prăbuşit. Fix în faţa unui grup de persoane care trecea pe acolo (dar care a scăpat). Ziarele din 18 august spun că evenimentul a avut loc „joi seara” deci pe 16. În avalanşa de acuzaţii şi justificări, se strecoară ideea că, de fapt, de la înfiinţare, nu s-a lucrat-reparat concret nimic iar ce s-a făcut, mai mult a afectat. Tavanul a căzut pe o suprafaţă de zeci de metri pătraţi, fiind nevoie de utilajele firmei Schuster pentru a degaja locul. Primăria explica inexplicabilul, spunând că „Prăbuşirea unei părţi a tavanului fals din pasajul subteran Dumbrava s-a produs în contextul lucrărilor efectuate la suprafaţă în vederea reabilitării hidroizolaţiei pasajului. Structura de rezistenţă nu este afectată, avaria fiind înregistrată numai la tavanul fals”. Şi că, uite coincidenţă, tocmai se intenţiona „demararea unor acţiuni de reabilitare a pasajelor subterane din municipiu”. Treaba a fost aşa de urgentă încât reabilitările promise au început abia în decembrie, când pe 13, Primăria anunţa că „Cele două importante pasaje din Sibiu, pasajul din faţa magazinului Dumbrava şi cel de lângă hotelul Continental Forum (fost Bulevard) vor intra în curând în reabilitare”. Mai eram informaţi că aici, la Dumbrava, se începuse organizarea de şantier, lucrările urmând să se desfăşoare pe suprafeţe fifty-fifty: o jumătate de pasaj– şantier, una liberă şi invers. Erau preconizate schimbarea panourilor de afişaj cu altele noi, din aluminiu, cu iluminarea potrivită, recondiţionarea placajelor din travertin, tavan (fals) din rigips, reparaţia treptelor, zugrăvirea pereţilor şi reparaţii la jardiniere. Firma care a cîştigat licitaţia era SC Prin.Construct Sib SRL.
Foto: Dumitru CHISELIŢĂ
2008 – pasajul este reparat
În premieră de la infiinţarea sa, pasajul de la Dumbrava a beneficiat, finalmente de o reparaţie capitală. Pe 15 august se anunţa că „va fi redeschis in curand”. „În curând” a însemnat 9 septembrie, când pasajul s-a redeschis complet circulaţiei.
S-a lucrat la structura de rezistenţă a pasajului, pavaje şi dotări. S-a întărit pardoseala prin turnarea unei şape armate, au fost reconfigurate scările pentru fiecare dintre cele trei intrări. Pardoseala şi scările au fost placate cu granit. Au fost reconfigurate şi rampele pentru persoanele cu handicap. Tavanele au fost refăcute cu gips carton iar pereţii din piatră de travertin au fost reparaţi, şlefuiţi şi lăcuiţi. Reţeaua electrică şi corpurile de iluminat au fost înlocuite. S-a mai „umblat” la sistemul de evacuare a apei pluviale din pasaj, înlocuind pompa submersibilă de evacuare cu una de o putere mai mare. Constructorul a montat noi rigole de colectare şi grătare. Au fost create 30 de panouri de afişaj, fiind schimbat şi iluminatul interior al acestora. Jardinierele cu flori situate la intrările pasajului au fost îmbrăcate cu mozaic veneţian şi s-au plantat arbuşti (unde?). Valoarea investiţiei pentru reabilitarea Pasajului Dumbrava a fost de 994.386 lei.
2018 – o nouă reparaţie
După zece ani, în mai 2018, pasajul mai beneficiază din nou de ceva intervenţii, în cadrul unei campanii de reabilitare a tuturor pasajelor subterane. Contractul pentru toate cele trei pasaje avea o valoare de 267.000 de lei. Tot 2018 a marcat şi prima campanie oficială antigrafitti, mult prea tardivă şi mult prea ineficientă pentru a da rezultate. Ca rezultate, eram informaţi că Poliţia Locală a prins asupra faptului (doar) cinci iubitori ai mâzgălelilor pe pereţi, toţi minori. Campania anti-graferi continuă şi în 2019, rezultatul fiind ceva mai consistent: 12 persoane prinse, printre care una de… 37 ani. Evident că printre victimele vandalizărilor s-au aflat şi pasajele subterane.
Foto: Dumitru CHISELIŢĂ
Acum: pasajul va fi modificat după modelul celui de la Bulevard.
Pe 15 aprilie anul acesta, Primăria Municipiului Sibiu anunţa că printre cele 11 zone care urmează să între „în modernizare” se află şi „pasajul pietonal Dumbrava”. „Situat în centrul orașului, pasajul va fi transformat prin design nou, iluminat eficient și afişaje digitale, pentru promovarea evenimentelor și informarea cetăţenilor. Grupurile sanitare publice vor fi reabilitate, iar sistemul de scurgere a apelor va fi eficientizat. Documentaţia este în curs de elaborare”, transmitea Primăria Sibiu.
Cum va fi? Încă nu ştim, vom vedea, deocamdată încă beneficiem de pasajul cel vechi. Vă vom ţine la curent şi vom vedea în teren cum va merge treaba. Până atunci, nu uitaţi să faceţi poze-amintire cu el.
Foto: Dumitru CHISELIŢĂ
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Acoperiș retractabil și uși automate la intrarea în pasaj !