Aeroportul Internațional Sibiu
Conducerea Aeroportului Sibiu țintește fondurile puse la dispoziție de Ministerul Transporturilor prin Fondul pentru Modernizare pentru eficiența energetică în sectorul transporturilor. Valoarea alocată per proiect ajunge la maximum 30 milioane lei.
Costurile ridicate cu energia, consumul crescut în urma finalizării noului terminal și obiectivul reducerii amprentei de carbon motivează demersul regiei autonome, care va determina inclusiv scăderea costurilor de operare.
„Important de reținut este că există și posibilitatea stocării energiei pe care urmează să o producem, astfel încât să ne acoperim cât mai mult din consumul nostru de energie, care e semnificativ. În plus, energia este verde și astfel contribuim la dezideratul general de a face din aviație un mod de transport cât mai verde”, a precizat Marius Gîrdea.
Marius Gîrdea, director Aeroportul Sibiu
Etapa de parcurs în care se află demersul A.I. Sibiu constă în redactarea studiului de fezabilitate, care va livra input-ul consultantului. „Așteptăm finalizarea studiului de fezabilitate în luna iulie, ca să putem să ne dăm seama de cât de mare va fi parcul fotovoltaic și, implicit, producția de energie. Ce pot să vă spun în acest moment este că din cantitatea de energie produsă 70% trebuie să fie consumată pe loc, de către aeroport”, mai arată directorul aeroportului sibian.
Costul pe megawatt-oră produs de un parc fotovoltaic variază în funcție de mai mulți factori, printre care dimensiunea parcului, tehnologia utilizată, costurile de finanțare și locația. Locațiile cu un grad de iradiere solară ridicat pot produce mai multă energie, ceea ce poate reduce costul pe MWh.
„Terenul identificat pentru viitorul parc fotovoltaic se află în partea de sud a aeroportului, la limita dintre UAT Sibiu și UAT Cristian. Suprafața maximă identificată este de 5-6 hectare. Cred că vom ocupa undeva la jumătate din această suprafață. Costul per MWh este unul dintre criteriile de departajare, iar apelul este unul competitiv. Mare parte din cost va fi reprezentat de partea de infrastructura de transport a curentului produs în parc până la locul de consum, până la consumatorul final care e terminalul. Vorbim de un traseu de aproximativ 2.000 de metri. Vor fi apeluri anuale în următorii 3 ani, pe acest tip de finanțare”, a explicat Marius Gîrdea.
Ministerul Transporturilor a publicat deja ghidul pentru instalarea panourilor fotovoltaice și producerea de energie verde. Se vor finanța integral panourile fotovoltaice și bateriile pentru stocare. Un procent între 40% și 60% din amprenta de carbon a aeroporturilor din România este generat de consumul de energie electrică. Ținta prevăzută prin implementarea facilităților de producție de energie verde presupune că aeroporturile din România își vor reduce amprenta de carbon cu aproximativ 50%.
Tot prin Ministerul Transporturilor, printr-o schemă de ajutor de stat, Aeroportul Internațional Sibiu vizează înlocuirea echipamentelor cu motoare termice diesel.
„Ne bazăm pe o schemă de ajutor de stat pentru înlocuirea actualelor utilaje de pe aeroport, astfel încât să trecem de la utilaje cu motoare diesel la motoare electrice”, a mai declarat Marius Gîrdea, directorul A.I. Sibiu.