„Opriți-l, îmi fură formula!” Povestiri mai puțin știute despre Hermann Oberth, geniul din Mediaș

Despre munca impresionantă a savantului medieșean Hermann Oberth, recunoscut ca fiind unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii, s-au scris cărți și s-au filmat documentare, însă puțină lume știe despre felul său inconfundabil de a fi. Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean, a publicat un nou episod din seria ˝Oameni și locuri de poveste˝, dedicată Sibiului oferind detalii despre cum a fost perceput Hermann Oberth de către cei care l-au cunoscut.

˝Au fost vremuri în care cei care l-au cunoscut au avut sentimente contradictorii, de la admirație la compasiune, mulți neînțelegând modul în care funcționează mintea unui geniu˝- scrie Cîmpean pe pagina sa de socializare.

La Mediaș există o secție a Muzeului Național al Aviației dedicată muncii savantului, amenajată în casa memorială a familiei Oberth. Aici l-am întâlnit pe muzeograful Dan Ramf, un veritabil „fan” al lui Hermann Oberth, despre care a documentat o serie de informații chiar de la oameni care l-au cunoscut pe savant.

„Sunt o mulțime de lucruri mai puțin știute despre omul Hermann Oberth, multe hazlii”, spune muzeograful medieșean. „De pildă, în perioada în care Oberth a fost profesor la Liceul Evanghelic din Mediaș, actualul Liceu «Stephan Ludwig Roth», obișnuia să aibă o bucată de burete în buzunarul drept al hainei. Când mergea prin oraș, se oprea să scrie cu cretă pe porți diferite formule și calcule matematice. După ce termina, ștergea ce a scris pentru a nu fi certat de proprietari”, spune Dan Ramf.

Ba mai mult, un episod savuros a avut loc lângă gară. „Inspirația l-a apucat lângă un taximetru parcat, pe portbagajul căruia a început să scrie. Martorii spun că, la un moment dat, mașina, un Ford negru, a plecat, iar Oberth a început să strige: «Opriți-l, îmi fură formula!»”

Nici în relațiile cu familia Hermann Oberth nu era lipsit de surprize. „A fost invitat la masă de către o verișoară care locuia lângă Greweln. Pentru că a început o ploaie zdravănă, a fost îndemnat să rămână peste noapte. «Nu am pijamale la mine», a replicat savantul, după care s-a făcut nevăzut. După mai bine de o oră, cineva bătea puternic la ușa casei. «Mi-am adus pijamalele», a spus Oberth, în timp ce intra ud leoarcă în locuința verișoarei”, spune, zâmbind, Dan Ramf, în timp ce face turul expoziției.

Pe pereți sunt o serie de panouri care prezintă atât cercetările savantului, născut la maternitatea din Sibiu, pe 25 iunie 1894, cât și date despre familia sa. „Aproape incredibil, bunicul de pe linie maternă, medicul și poetul Friedrich Krasser, a spus, în 1869, unor prieteni din Sibiu: «Peste 100 de ani, omul va zbura spre Lună. Nepoții noștri vor mai trăi acele vremuri.» Ca făcut, exact peste 100 de ani, în 1969, nepotul acestuia, Hermann Oberth, era la baza americană Cape Kennedy, unde urmărea primul zbor spre Lună, pe un model de rachetă care avea la bază schițele savantului medieșean.”

Mai mult decât atât, costumele astronauților americani Neil Armstrong și Buzz Aldrin de pe „Apollo 11” au inclus elemente desenate de Oberth la vârsta de 13 ani. „S-a preocupat inclusiv de felul în care cosmonauții vor trăi pe navă. În cercul său de apropiați circula o povestioară în care Hermann Oberth a intrat într-un butoi cu capul în jos și i-a cerut soției să-i dea mâncare. «Vreau să văd dacă mâncarea circulă și în sens invers, de jos în sus», i-a spus savantul Mathildei, cea care i-a dăruit patru copii și pe care o alinta «Tilli»”, a adăugat Dan Ramf.

În colecțiile muzeului se află biroul savantului, telescoape spațiale și chiar hrană adaptată dietei astronauților. La toate acestea se adaugă și secțiunea dedicată primului român care a călătorit în spațiu, Dumitru Prunariu. „Acesta l-a întâlnit pe Hermann Oberth și i-a recunoscut meritele în cadrul unei conferințe organizate la Moscova, în 1982. În sală, câțiva ruși au început să fluiere, iar Prunariu le-a spus: «Acesta nu este un german, ci un sas din Transilvania.»”

Din 1994, locuința din Mediaș a familiei Oberth a devenit muzeu, sub forma unei case memoriale. Asta după ce comuniștii au naționalizat-o și au folosit-o ca grădiniță, aruncând manuscrisele, cărțile și obiectele personale ale savantului stabilit în Germania.

˝Aici vin cei care vor să afle despre medieșeanul care a reușit să pună umărul la primul pas al omului pe Lună, dar și despre întâmplările care îl făceau să pară „lunatic” în ochii celor care l-au cunoscut.

Aici descoperim noi dovezi că județul Sibiu este al oamenilor și locurilor de poveste!˝- scrie Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.