Obiceiuri și tradiții la români, în ziua de Paști

Poporul român are multe tradiții pe care le-a moștenit din moși strămoși și pe care le păstrează cu sfințenie. Din salba de obiceiuri nu lipsesc nici cele legate de Învierea Domnului, obiceiuri care se regăsesc în toate regiunile țării.

Potrivit tradiției, la mizeul nopții dintre sâmbătă și duminică, oamenii își pun haine noi, iau câte o lumânare și pleacă la Biserică, unde preotul cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rostește „Christos a Înviat!” toţi cei prezenţi spun: „Adevărat a Înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea Învierii. Lumânarea pe care au aprins-o în noaptea de Înviere oamenii o vor păstra tot restul anului.

Care sunt obiceiurile de Paști în regiunile țării

Fiecare regiune a țării are obiceiuri specifice de Paști. Astfel, în Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir unde va fi păzită de feciori. Dacă va fi furată aceștia vor fi pedepsiţi ca a doua zi să dea un ospăţ din care se vor înfrupta cu toții, atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”.

În Transilvania se păstrează un obicei cunoscut sub numele de „stropit”, preluat de la maghiari. Băieţii merg în familiile în care există fete, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”.

În zona Brasovului se păstrează obiceiul „Junii Brasovului”, în care grupuri de feciori  strâng ouă de la tinerele fete, după care merg către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri, cea ea mai cunoscută fiind aruncarea buzduganului.

În zona Câmpulung Moldovenesc, în prima zi de Paști credincioşii merg în curtea Bisericii, cu coșuri pline cu bucate, se aşază în formă de cerc, cu lumânări aprinse în mână și îl așteaptă pe preot să sfinţească şi să binecuvânteze bucatele din coşul pascal.

„În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru că rodul graului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri”, potrivit ziarulunirea.ro

Sursa foto: Arhiva Tribuna