Denumiri anterioare: 1556 – Reyßbargas, platea, Rysper; 1776 – Platea oryza; 1875 – Reispergasse (Denumirea „Reisberg” conține cuvântul definitoriu „ris” = vreasc, creangă. Când a fost construită fortificația orașului de sus, aceasta a inclus și „Dealul vreascurilor”/ Reisberg, iar ulița amenajată de-a lungul zidului orașului a primit numele Reisberggasse = Reispergasse); 1921-General Boieriu; 1921 – Avram Iancu; 1950 – 23. August; 1965 – Avram Iancu.

Strada pornește de lângă Turnul Sfatului şi coboară spre Biserica Ursulinelor, până la intersecția cu fosta Str. Gării și fosta Sporergasse (în prezent, cele două formează str. G-ral Magheru).

Este una dintre cele mai vechi străzi ale oraşului datând de la mijlocul sec. al XIV-lea, odată cu definitivarea lucrărilor la a III-a centură de fortificaţii. A fost locuită de meşteri înstăriţi iar ulterior de patricienii oraşului. Timp de secole, această stradă, a fost cea mai bună adresă din Sibiu.

Clădirile de pe latura stângă, de la numerele 7-11, au curtea sprijinită pe vechiul zid al cetăţii din incinta a III-a (1366), sau chiar au inclus turnuri de apărare, cum este cazul caselor de la nr. 9, 13, 19 şi 31.

Strada Avram Iancu se lega de str. Gen Magheru printr-un pod zidit pe două bolţi. Podul, împreună cu casa adiacentă, a fost demolat, la mijlocul sec. al XIX-lea, pentru a se lărgi accesul la urcare.

La nr. 8, un mic palat în stil baroceste Casa Michael și Carol Brukenthal.

Aici a funcționat până în 1908 Curtea de justiție/ Gerichtshof K.u.K.

La nr.9, între 1896-1902 a fost sediul Uzinei Electrice Sibiu – Hermannstädter Elektrizitätswerk A.G.

La nr.10 a fost sediul tipografiei Johann Wilhelm Krafft. Aici, în perioada 1898-1904, s-a tipărit „Enciclopedia Română” editată de ASTRA și coordonată de Corneliu Diaconovici, prima enciclopedie din România. La începutul sec. al XX-lea, la nr.11 și-au avut sediul Tribunalul județean și Diaspora sibiană.

La nr. 15 a fost sediul Asociației Carpatine Ardelene/ Siebenbürgischer Karpathenverein S.K.V..

Cea mai veche casă de locuit, în stil gotic, din Sibiu, este considerată casa de la nr. 16, Casa Böbel. Johann Böbel (1824-1887) a fost starostele breslei brutarilor.

În această casă a funcționat și Tipografia și Prima Fabrică Română de Ștampile a lui Octavian L. Veștemean.

(va urma)

ing. Ioan Dejugan