Mâncarea bucătarului șef de la cantina „Sfântul Stelian”, apreciată de IPS Laurențiu și de Chef Bontea

Am pășit în Cantina „Sfântul Stelian” a Arhiepiscopiei Sibiului incitant fiind de dialogul purtat de doi școlari pe marginea meniului din acea zi. Cei doi au convenit într-un final că ”mâncarea a fost foarte gustoasă, inclusiv desertul”. Din start am remarcat ambianța ce nu avea nimic comun cu clasicele cantine. Totul părea prea perfect, de la fețele de masă, așezarea tacâmurilor până la servirea ireproșabilă. Ulterior am căutat să răsfoiesc meniul atât de lăudat de cei doi puști…un meniu pe care nu-l mai descriu că vă stârnesc și domniilor voastre pofta. 

Mi-a plăcut chiar și repartizarea locurilor pentru servirea mesei pentru școlari, elevi, studenți, dar și profesori. Curiozitatea fiind stârnită la maxim m-am îndreptat spre un spațiu de tranzit care leagă sala de mese cu bucătăria. „Doriți să serviți masa?” A fost o întrebare adresată din mers de o angajată care tocmai debarasa o masă. După ce mi-am exprimat intenția de a vorbi cu administratorul am fost rugat să mai aștept câteva minute. Curând o doamnă, în ținuta clasică de bucătar, mă întreabă dacă am vreo nemulțumire. Am infirmat aspectul precizând că aștept să vorbesc cu administratorul (n.n. având convingerea că este un preot sau o măicuță). „Eu sunt persoana căutată. Mă numesc Chivuța Veștemean și sunt Bucătar Șef”, … la cuțite? – completez eu. Mă asigură că am nimerit ceva în sensul invocat anume că  „Chef Sorin Bontea a mâncat din preparatele mele. A fost foarte încântat de meniul tradițional de nuntă de la Sadu pregătit de mine. Referitor la concurs, eu nu am participat la formatul emisiunii „Chefi la Cuțite” căci….(n.n. continuă interlocutoarea  râzând cu poftă) a venit concursul la mine. Am fost chiar norocoasă în anul în care Sibiul a fost „Regiune Gastronomică Europeană”. Atunci am primit „primii lauri oficiali” într-un cadru concurențial puternic în prezența unor bucătarilor străini. Eu am pregătit o supă de-a noastră, friptură, tocană de oaie cu mămăligă și plăcinta miresei, pe care o facem la Sadu. Toate au avut mare trecere. Nu am primit cuțitul de aur dar am primit o medalie specială. Sincer bucuria cea mare a fost aprecierea Marelui Maestru în arta gastronomiei și remarcile domnului Bontea”. 

Începutul profesiei

Chivuța Veștemean spune că pasiunea pentru gătit este moștenită din familie, de la mama sa. Mai are  frați care sunt mai mici ca vârstă. Gătește de la 12 ani, așa că primii meseni au fost chiar frații ei. Rășinăreanca căsătorindu-se se stabilește în Sadu, iar de aici și-a îndreptat activitatea profesională spre HoReCa. După activitatea de la Sibiu, revenind la Sadu, decide să gătească ocazional pentru unele evenimente de anvergură. Cum mâncărurile gătite erau foarte apreciate a fost tot mai des chemată să gătească pentru asemenea activități, o experiență pe care o considerată de bun augur. ”Felicitările primite de la consumatori și nu numai au avut darul de a mă stimula și mai mult. Ca atare am început să fac performanță în arta gastronomiei. Creditul cel mare l-am primit din partea comunității și pentru asta sunt tare mândră și țin să le mulțumesc pe această cale. În această notă de apreciere am reprezentat Sibiu la Bruxelles, la un eveniment dedicat produselor tradiționale. Cei mai exigenți evaluatori din familie râmîn fata și băiatul meu, care au prins drag de această pasiune – gătitul”.

Mama Chichi are o cămară specială

Pandemia a însemnat o schimbare radicală în viața doamnei Veștemean. Ca atare ”Mama Chichi” sau ”bucătăreasa din Sadu”, așa cum i se mai spune în comunitate a decis să înceapă un nou proiect de suflet, tot din dragoste pentru bucătăria tradițională românească dar și din dorința de a împărtăși pasiunea ei de o viață cu cei interesați. ”Cămara mea așa a prins contur …cu o expoziție gastronomică, cu produse realizate din ingrediente culese din grădina proprie, din natură sau procurate de la producători locali. În cămara din Valea Sadului sunt bunătăți din inima Mărginimii, Cămara este funcținală și chiar dacă am revenit în orașul Sibiu. După 34 de ani am primit propunerea/oferta de a lucra la Cantina „Sfântul Stelian” a Arhiepiscopiei Sibiului. Aici caut ca meniul să fie divers și adaptat vârstei celor care servesc masa la noi. Nu este ușor dar când munca este făcută cu drag atunci și meniu normal sau de regim este la fel de bun, mai ales că nu lipsește din el ingredientul de bază …sufletul. În această cantină sunt sprijinite și activități social-filantropice ale Arhiepiscopiei Sibiului, prin Departamentul social al eparhiei care derulează ”Programul Masa pe roți”. Remarca copiilor la care făceați referire cred că oglindește cu fidelitate activitatea mea, dar și preocuparea de a satisface toate gusturile. În acest standard îmi permit să includ și aprecierile primite din partea IPS Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului ceea ce este o mare onore pentru mine.”, spunea în final bucătarul șef de la cantina „Sfântul Stelian”, care ”nu este la cuțite cu nimeni”, așa cum a demonstrat și cu ocazia Conferinței Naționale a Punctelor Gastronomice Locale și Târgul PGL-urilor de la Tulcea.