La Brașov s-a putut: accesul auto pe Tâmpa, blocat de Garda Forestieră. Copos amenință cu închiderea unei investiții de 21 de milioane de euro

În timp ce în județul Sibiu apar tot mai multe cazuri în care sunt semnalate prezența motorizatelor pe traseele turistice și în ariile naturale protejate, în județul vecin, Brașov, autoritățile au decis să renunțe la pasarea responsabilității și să ia atitudine. Potrivit publicației HotNews, disputa privind circulația autovehiculelor pe traseul turistic de pe Tâmpa, de la marginea municipiului Brașov, s-a amplificat după ce Garda Forestieră a decis blocarea accesului auto către restaurantul Panoramic, aflat pe vârful muntelui. Măsura a fost luată în urma nemulțumirilor exprimate de localnici și organizații de mediu, care reclamă utilizarea unui traseu turistic din interiorul unei arii naturale protejate pentru aprovizionarea și evacuarea deșeurilor.
În centrul controversei se află Grupul Ana Holding, controlat de omul de afaceri George Copos, care a investit în renovarea restaurantului Panoramic și a telecabinei de pe Tâmpa. Compania susține că accesul auto este necesar pentru funcționarea obiectivului și avertizează că ar putea închide activitatea dacă nu va găsi o soluție pentru aprovizionare și evacuarea deșeurilor.

Garda Forestieră: „Este pădure, este arie protejată, nu bulevard”

Poziția cea mai fermă în acest conflict aparține însă Gărzii Forestiere Naționale. Instituția a dispus închiderea traseului prin montarea unei bariere cu acces restricționat exclusiv pentru autospecialele de intervenție.
Șeful Gărzii Forestiere Naționale, George Gârbacea, a declarat că traseul utilizat nu este drum forestier și nici drum public, ci un traseu turistic aflat într-o arie naturală protejată. „Nu este un drum. Nu are categoria de drum forestier. Este traseu turistic unde nu au voie mașini. Este vorba de acces în fondul forestier. Doar instituțiile cu rol de urgență pot avea acces. Mă refer la ISU, ambulanță, jandarmerie, salvamont, să poată interveni”.

Potrivit reprezentantului Gărzii Forestiere, dreptul de acces acordat în perioada lucrărilor de renovare nu poate fi extins automat după finalizarea investiției. Acesta a precizat că accesul comercial nu este permis în condițiile actuale ale legislației și că orice modificare ar necesita proceduri administrative și avize suplimentare.
„Este pădure, este arie protejată, nu bulevard. În plus, sunt foarte mulți turiști care folosesc traseul și este neplăcut să te întâlnești cu mașini pe un drum destinat drumețiilor”, a mai declarat George Gârbacea.

3.200 de semnături prin Asociația Scut pentru Spații Verzi

Împotriva circulației auto s-a mobilizat și societatea civilă. Asociația Scut pentru Spații Verzi a lansat în luna aprilie petiția „Fără mașini pe Tâmpa”, care a adunat până în prezent peste 3.200 de semnături.
Organizația susține că accesul motorizat într-o zonă inclusă în rețeaua Natura 2000 contravine obiectivelor de conservare a habitatelor și speciilor protejate.
Potrivit asociației, „planul de management al sitului identifică explicit accesul cu vehicule motorizate ca factor major de presiune, cu efecte directe asupra perturbării speciilor protejate, degradării habitatelor naturale, fragmentării ecosistemelor și efectelor cumulative generate de infrastructura turistică”.
Reprezentanții organizației consideră că aprovizionarea și logistica restaurantului pot fi realizate prin alte mijloace, fără a transforma traseul turistic într-o rută utilizată de autovehicule.

Copos: „Am investit 21 de milioane de euro”

Omul de afaceri George Copos a declarat pentru Hot News că investițiile realizate în telecabină și restaurant depășesc 21 de milioane de euro și consideră că accesul auto limitat, de câteva ori pe zi, nu ar afecta zona.
Acesta susține că drumul a fost folosit istoric pentru exploatarea și aprovizionarea instalațiilor de pe Tâmpa și avertizează că, în lipsa unei soluții, activitatea ar putea fi suspendată.
Conflictul rămâne deschis, însă în prezent poziția oficială a Gărzii Forestiere este clară: traseul rămâne închis circulației auto, iar accesul este permis exclusiv vehiculelor de intervenție. Autoritățile arată că orice schimbare a regimului actual trebuie să respecte legislația privind fondul forestier și protecția ariilor naturale.

Cum „stăm” (!) în județul Sibiu?

În ultimii ani, mai multe intervenții în zone frecventate de drumeți au generat reacții din partea comunităților locale și a organizațiilor de mediu. Un exemplu este traseul dintre Cisnădie, Măgura și Păltiniș, unde lărgirea unui traseu folosit de drumeți și bicicliști a fost criticată de iubitorii muntelui, care au reclamat transformarea acesteia într-un drum accesibil autovehiculelor. În momentul de față există numeroase dezbateri privind circulația motocicletelor și ATV-urilor pe traseele turistice, majoritatea fiind amenajate de către Consiliul Județean Sibiu prin Programul „Anii Drumeției.”
„Doar prin presiune publică se pot rezolva astfel de lucruri. Până când societatea civilă nu va reacționa, lucrurile vor rămâne neschimbate”, a declarat pentru „Tribuna” unul dintre ghizii montani ai județului Sibiu.
Cazul de la Brașov readuce astfel în atenție o problemă întâlnită și în alte zone montane din țară: găsirea unui echilibru între dezvoltarea turistică, interesele economice și conservarea ariilor naturale protejate.

sursa foto: HotNews.ro