Județul Sibiu împlinește astăzi 100 de ani. Vâlcenii se pot lăuda că au 633 de ani

Într-o postare pe pagina sa de socializare, Consiliul Județean  Sibiu amintește că pe 13 iunie 1925 a fost publicată Legea pentru Unificare Administrativă, moment în care a fost înființat și județul Sibiu.

„Momentul 1925 marchează transformarea regiunii Sibiului într-o unitate administrativă modernă, în cadrul României Mari. Legea pentru Unificarea Administrativă a fost urmată de un decret regal care a reglementat organizarea efectivă a județelor, formate din plăși, comune și municipii. Cu o suprafață de aproximativ 3.619 km² județul Sibiu cuprindea inițial 4 plăși: Sibiu, Miercurea, Ocna Sibiului și  Săliște, pentru ca mai apoi să i se alăture Nocrich și Avrig”, se arată în postarea administrației județene.

Au fost 71 de județe

La momentul constituirii județelor, România acelor vremuri, care avea regiuni de dincolo de Prut și de Dunăre, număra 71 de județe. Acestea erau formate din  489 de plăși și 8.879 de comune.

Plășile erau unități teritorial-administrative de rangul doi, intermeriare între județ și oraș. Acestea au fost desființate în 1950, când România a fost organizată după modelul societic, în regiuni și raioane.

Sibiul a revenit la forma de județ în 1968 și în prezent se întinde pe o suprafață de 5.432 km2, fiind format din 64 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune.

Vâlcea – primul județ atestat documentar

Vecinii noștri de la sud se pot lăuda că au cel mai vechi județ din România, atestat de însuși Mircea cel Bătrân. Într-un hrisov emis la 8 ianuarie 1392 domnul Țării Românești numește Vâlcea drept „județ”.

De altfel, domnitorul este strîns legat de zona Vâlcei, numind Râmnicul, la 1389,  drept „orașul Domniei mele”.

Mircea cel Bătrân își doarme somnul de veci în județul Vâlcea, la Mânăstirea Cozia, ridicată în timpul domniei sale. La Cozia este înmormântată și mama lui Mihai Viteazul, călugătită sub numele de Teofana.