Independenţa României, celebrată la Monumentul Eroilor din Pădurea Dumbrava

Prefectura Sibiu a organizat, în această dimineaţă, evenimentul de celebrare a Zilei Independenței Naționale a României, ce s-a desfăşurat la Monumentul Eroilor din Pădurea Dumbrava, timp de aproape o oră. După ceremonialul militar de primire a oficialităţilor şi intonarea imnului naţional şi cel al Uniunii Europene, prefectul judeţului Sibiu, Mircea Creţu, viceprimarul Sibiului Helmut Lerner şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Paul Kuttesch, împreună cu alţi invitaţi, au depus coroane de flori la monumentul dedicat eroilor de război. Deşi la această ceremonie au fost invitaţi şi sibieni, prezenţa acestora s-a lăsat aşteptată până la finalul evenimentului. Doar câţiva sibieni au ales să participe la evenimnetul organizat în Pădurea Dumbrava.

O zi istorică pentru ţara noastră

Despre importanţa istorică a zilei – 10 mai 1877 – Proclamarea Independenței de Stat a României – a vorbit Cosmin Roman, muzeograf în cadrul Academiei Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu.

„Afirmarea și consacrarea Independenței de Stat a României reprezintă un moment istoric care a marcat decisiv și fundamental destinul țării. „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare!” erau cuvintele care exprimau aspirațiile naționale cele mai profunde de realizare a proiectului de țară asumat de revoluționarii pașoptiști și care a prins contur în anul 1859 prin unirea Principatelor Moldova și Țara Românească. Noul statut al României trebuia consolidat prin obținerea independenței, ideal care a devenit realitate în anii 1877-1881. Cucerirea independenței de stat a fost obiectivul întregii națiuni române reprezentând, în fapt, un lung șir de bătălii diplomatice, politice și militare”.

Acesta a realizat şi un tablou al acelor vremuri. „Pe fondul crizei balcanice, începute în anul 1876, chestiunea independenței a dominat agenda de politică externă a României. Date fiind condițiile politico-militare din acea perioadă din Europa, abordarea chestiunii independenței a fost una graduală utilizându-se calea diplomatică pentru rezolvarea multiplelor diferende cu Înalta Poartă. Refuzul repetat al puterii suzerane de a da curs favorabil solicitărilor românești, dar și adoptarea noii Constituţii otomane, din 11/23 decembrie 1876, care califica România drept „provincie privilegiata a imperiului”, au pus autoritățile de la București într-o situație complicată. O potențială rupere a relațiilor cu Poarta împingea, practic, România către o apropiere de Rusia, opțiune considerată la fel de periculoasă ca și conservarea stării de dependență față de Imperiul Otoman. Opțiunea neutralității a fost respinsă de domnitorul Carol I care considera, în mod just, că o astfel de poziționare nu numai că era greu de susținut din punct de vedere militar-strategic, dar putea compromite în întregime perspectivele dobândirii independenței. Războiul împotriva Porții rămânea astfel, singura soluție realistă pentru îndeplinirea idealului național”, a evocat Cosmin Roman.

Totodată, acesta a menţionat că: „moțiunea prin care se lua act de „independența absolută a României”, votată de Adunarea deputaților întrunită în sesiune extraordinară în cursul zilei de 9/21 mai 1877 și mai apoi, la orele serii, și de către Senat, a primit consacrarea oficială prin sancționarea acesteia, într-un cadru festiv, de către domnitorul Carol I, la 10/22 mai 1877 la care participă și o delegație de parlamentari (inclusiv „republicanul” de altădată, C.A. Rosetti, ca președinte al Adunării Deputaților) care-l salută pe principele Carol I cu prilejul acestei zile, subliniind că se împlineau și 11 ani de la depunerea jurământului său, în Parlament, ca domnitor al României. Nu întâmplător data de 10 mai a devenit, din 1881, ziua națională a României regale, sărbătorită până în anul 1947 chiar și de către comuniștii care, din anul următor au schimbat brutal destinele țării și au golit de semnificație, mai apoi, această zi”.

Contextul istoric şi Proclamarea Independenţei de Stat a României

Intrarea armatei române în război reprezintă un moment istoric de referință. Curajul și determinarea de care au dat dovadă trupele române în luptă au fost apreciate de către observatorii militari străini aflați în teatrul de operații. Victoriile obținute, în condiții dificile, în fața unui inamic puternic reprezintă un veritabil botez al focului și temelia evoluției ulterioare a armatei române. Prin eforturile sale, sacrificiul și prestigiul dobândit pe câmpul de luptă, armata a devenit factor de coeziune și simbol al afirmării României pe scena internațională.

Proclamarea Independenței de Stat a României a fost consfințită prin tributul de sânge dat în luptele de la Vidin, Smârdan, Plevna și Rahova unde au căzut la datorie peste 10.000 de militari români, la care s-au adăugat numeroși răniți, iar efortul financiar al țării a depășit 100 milioane lei. Și toate acestea, spunea Mihail Kogălniceanu, pentru că: „voim să fim independenți, pentru că voim să trăim viața noastră proprie, pentru că nu mai voim să pătimim pentru greșelile altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fie un bulevard în contra răzbelului”.

„Astăzi, cuvintele lui Kogălniceanu sunt mai actuale ca niciodată și suntem datori să păstrăm cu cinste libertatea câștigată prin sacrificiul suprem al înaintașilor noștri și să nu uităm că o libertatea se întreține prin efortul nostru comun zi de zi”, a încheiat Cosmin Roman, din partea AFT Nicolae Bălcescu Sibiu.

Moment de aducere aminte

Momentul de evocare a Zilei Independenței Naționale a cinstit eroii României, cei peste 10.000 de ostași care au murit în Războiul de Independență, din cei peste 58.000 care au constituit Armata de Operații. Evenimentul a cuprins ceremonia de depunere de coroane și jerbe de flori, oficierea slujbei religioase, concertul Muzicii Militare din Garnizoana Sibiu și defilarea Gărzii de onoare. A fost un prilej de rememorare a curajului poporului român și ambiției elitelor vremii care, cu dăruire și patriotism, dând dovadă de mare abilitate politică, au știut să fructifice contextul internațional pentru a transforma în realitate un ideal, susţine Prefectura Sibiu.