Gura Râului: Aurel Decei propus pentru titlul de membru al Academiei Române, post-mortem

Comunitatea din Gura Râului a comemorat, astăzi, jumătate de secol de la moartea marelui istoric orientalist şi diplomat Aurel Decei. În onoarea sa şi în prezenţa urmaşilor familiei Decei, Aurel Decei a avut parte de o zi specială: o slujbă religioasă şi un parastas, dezvelirea noului bustului din faţa instituţiei de învăţământ, o expoziţie cu portretele familiei Decei, în fapt arborele genealogic, un simpozion privind personalitatea şi contribuţia sa la promovarea valorilor româneşti, precum şi un spectacol artistic susţinut de elevii şcolii gimnaziale care îi poartă numele, – Corul Concertino. Evenimentul a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Gura Râului, Şcoala gimnazială „Aurel Decei” şi biserica din localitate. Practic, Gura Râului şi România continuă să descopere opera şi personalitatea lui Aurel Decei, marginalizat şi discreditat de regimul comunist.

Printre invitaţi s-au numărat membrii familiei Decei, subprefectul Florian Giubega, istoricul Ioan Opriş, autorul cărţii „Aurel Decei sau destinul disperării”, scriitorul Cornel Goia (n.red. autor de cărţi despre Aurel Decei), Ioana Creţu, vicepreşedinte ASTRA, sculptorul Ioan Cândea, cel are a realizat bustul, părintele Petru-Toader Damian, ce ocupă funcția de protopop al Protopopiatului Ortodox Sălişte, alături de organizatori: primarul comunei Gura Râului, Ioan Toma Zav, directorul şcolii din localitate, Anca Botoroagă, şi profesorul de istorie Dumitru Câmpean, cadru didactic la şcoală şi maestru de ceremonie al acestei zi speciale.

În acest context, istoricul Ioan Opriş, în prelegerea sa susţinută în sala de spectacole a Centrului Cultural „Ioan Macrea”, în asentimentul celor prezenţi, a declarat că Aurel Decei merită să devină membru al Academiei Române, post-mortem, şi îndeamnă comunitatea locală să urmeze paşii necesari pentru îndeplinirea acestui deziderat. Totodată, s-a propus de către acesta crearea unui muzeu în memoria ilustrului înaintaş, dar şi pentru a recunoaşte meritele marilor personalităţi care s-au născut de-a lungul timpului în comuna Gura Râului.

Primarul din Gura Râului: „Aurel Decei – un diplomat care a înţeles puterea dialogului între civilizaţii”

„Astăzi marcăm un moment de aleasă comemorare: dezvelirea bustului lui Aurel Decei, la 50 de ani de la plecarea sa dintre noi. Este un gest de respect, dar şi de responsabilitate faţă de memoria unui om care a servit cultura şi statul român cu devotament şi excelenţă. Aurel Decei nu a fost doar un savant al Orientului, ci şi un spirit deschis către lume, un cercetător riguros şi un diplomat care a înţeles puterea dialogului între civilizaţii. Prin munca sa, a contribuit la îmbogăţirea patrimoniului nostru cultural şi la consolidarea imaginii României în plan internaţional. Acest bust nu este doar un simbol al memoriei sale, ci şi un îmdemn al nostru de a aprecia cunoaşterea, dialogul şi valorile autentice”, a spus primarul comunei Gura Râului, Ioan Toma Zav, în momentul dezvelirii bustului diplomatului, amplasat în curtea instituţiei de învăţământ. Bustul a fost dezvelit de primarul comunei Gura Râului şi un membru al familiei Decei.

Cine a fost Aurel Decei

Aurel Decei (1905–1976) a fost un remarcabil istoric, orientalist și diplomat român, recunoscut la nivel internațional pentru expertiza sa în istoria Imperiului Otoman și a relațiilor româno-turce. Specialist în turcologie, a fost unul dintre cei mai importanți orientaliști români, stăpânind limbile turcă, arabă și persană, în total vorbind 13 limbi de circulaţie internaţională. Cea mai cunoscută lucrare a sa este „Istoria Imperiului Otoman”, considerată și astăzi o referință în domeniu. A valorificat numeroase documente din arhivele de la Istanbul, aducând contribuții esențiale la înțelegerea istoriei medievale a României. A servit ca atașat de presă la ambasada României din Ankara în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. După instalarea regimului comunist, a rămas în străinătate, devenind o voce activă împotriva regimului de la București, inclusiv prin emisiuni la postul de radio Europa Liberă. A fost condamnat la moarte de comunişti, sentința fiind comutată ulterior în închisoare pe viață. A fost eliberat în 1964, în urma amnistiei generale a deținuților politici, și și-a petrecut ultimii ani din viață continuându-și cercetările istorice sub supraveghere.