Generozitate și patriotism

Pe ing. Gh. Stroescu l-am cunoscut relativ târziu, mai precis în 2007, când prof. Horst Klusch – inițiatorul celebrului Târg al olarilor din Sibiu – împlinea 80 de ani. Atunci când, într-o dimineață de mai, secretara „Institutului de Cercetări Socio Umane” Sibiu m-a anunțat că sunt căutat de inginerul Stroescu, am strâmbat din nas și am ridicat din umeri nedumerit: numele nu-mi spune absolut nimic! Peste câteva minute a intrat pe ușă un bărbat între două vârste, de înălțime medie, care s-a prezentat: ing. Gh. Stroescu, pensionar.
Motivul vizitei … o documentare privind activitatea culturală și de cercetător a prof. Horst Klusch. Mi-a mărturisit că intenționează să propună Primăriei Sibiu, Consiliului Local, alegerea lui H. Klusch ca cetățean de onoare al municipiului. M-au cucerit, din primele minute, deschiderea culturală, cantitatea de informații științifice noi din mai multe domenii pe care le invoca și îndeosebi inteligența vizibilă a interlocutorului meu. Cunoștea destul de bine preocupările lui Horst Klusch (au lucrat împreună la documentarea privind plăcile comemorative Conrad Haas, de pe clădirea Arsenalului din Sibiu, și Sebastian Hann, de pe Casa cu cariatide), dar și preocupările acad. Mircea Păcurariu de la Facultatea de teologie Andrei Șaguna, pe care l-a propus Primăriei Sibiu în vederea alegerii ca cetățean de onoare al municipiului. După cca o jumătate de oră ne-am despărțit …declarându-ne mulțumiți că ne-am îndeplinit misiunea pentru care tocmai ne-am întâlnit: ing. Stroescu a finalizat dosarul H. Klusch, iar eu i-am putut oferi câteva date esențiale despre fostul meu coleg de la Comitetul Județean de cultură Sibiu.
Vreme de mai bine de un deceniu nu ne-am mai văzut. În primăvara lui 2021, prin mai, luna în care s-a născut și Horst Klusch, m-a căutat la telefon.
– Domnule profesor, sunt ing. Stroescu, tipul cu dosarul de cetățean de onoare al lui Horst Klusch. Când ne putem întâlni?
– Când doriți Dvs.! Acum, în pandemie, sunt tot timpul acasă!
Peste o jumătate de oră, ing. Stroescu era la mine la poartă, cu un alt dosar în mână, de data asta o xerogramă după manuscrisul Monografiei Școlii din Tonea (Valea Sebeșului), redactată de învățătorul Nicolae Vlad-Bărnescu, prietenul profesorului Horst Klusch de pe vremea când era inspector școlar (1951-1959) în raionul Sebeș. O surpriză de proporții, un subiect despre care Horst Klusch scrisese în 2014 un articol cu doar câteva luni înainte de deces. Acest ultim articol, pe care-l intitulase Un învățător-cioban, geniu al matematicii, a fost publicat în toamna lui 2014, atât în Tribuna (Sibiu), cât și în Sebeșanul, periodic al Primăriei Municipiului Sebeș, în ideea de a trezi interesul tinerilor din zonă vis-à-vis de viața și activitatea acestei personalități a învățământului interbelic. Gândul prietenului nostru a dat roade, din moment ce preotul Ilie Haida din Laz (Săsciori) a luat inițiativa xerografierii manuscrisului Monografia Școlii Tonea, redactat de Nicolae Vlad-Bărnescu. O xerogramă a ajuns la ing. Stroescu care a considerat că materialul trebuie să ajungă la profesorul Moise. A urmat o deplasare în Loman unde m-a însoțit preotul Ilie Haida, o întâlnire cu Gh. Stănuț, un nepot al învățătorului Bărnescu, și un proiect de editare a Manuscrisului Școlii Tonea. Încântat că lucrurile au început să se miște, ing. Gh. Stroescu, om eficient și tenace, mi-a făcut o a doua vizită la mijlocul lunii decembrie. De data asta cadourile domnului inginer au fost aduse cu mașina: 2 plase pline cu obiecte de artă populară (chindee, ii, catrințe, păretare, pernițe) și câteva icoane aparținând cultului greco-catolic. Toate însoțite de îndemnul: „Faceți ce credeți dvs. cu ele!” I-am cerut un scurt CV pentru a putea concepe oferta pentru Muzeul ASTRA și m-a privit cu uimire:
– „Eu vi le-am adus Dumneavoastră!”
– „Să ne menținem, domnule inginer, în limitele adevărului! Eu pot semna oferta către muzeu… doar în numele Dvs.”
– „De acord, dle profesor!”
Așa că în 29 decembrie 2021, prin intermediul muzeografei Olga Popa, obiectele donate de ing. Gheorghe Stroescu au pornit spre Muzeul din Dumbrava Sibiului, locul ideal pentru niște elemente care se încadrează, conform normelor în vigoare, patrimoniului național. Gestul sibianului Gheorghe Stroescu, care consideră că și-a făcut doar datoria de român (până la cei 87 de ani ai săi!), vădește multă generozitate și o înțelegere superioară a ideii de patriotism, de identitate asigurată, îndeobște, prin elementele de patrimoniu cultural.
Îi mulțumesc dlui ing. Stroescu personal, dar și în numele Muzeului ASTRA, pentru obiectele donate, și îmi exprim speranța că gestul Domniei Sale ar putea fi imitat și de alți membri ai comunităților rurale și urbane din județul nostru.

Prof. univ. dr. Ilie MOISE