Săptămâna aceasta este sub semnul Crucii pentru că Duminica Sfintei Cruci
ne-a deschis-o. Este mijlocul postului. Avem câţiva sfinţi dintre care unul a murit chiar crucificat pentru credinţa creştină.

Îi căutăm în calendar. Enumerăm: Matroana, omorâtă în Roma; Eustatie, călugăr din Lavra,  Perceska de lângă Kiev luat rob de tătari prin secolul XIV. Împreună cu 50 de creştini au fost vânduţi unui evreu  dintr-o insulă grecească, acesta voia să-i ducă la Legea lui Moise şi pentru că au refuzat nu le-a dat nimic de mâncare şi au murit înfometaţi. Ultimul a murit Eustatie care era obişnuit cu postul şi a rezistat 13 zile. Avem pe Ioan mitropolit al Kievului. Îl avem şi pe Sfântul Ioan Scărarul (579-649) care la 16 ani a fugit în muntele Sinai şi acolo a ajuns stareţul mănăstirii. A condus mii de călugări şi a scris lucrarea numită Scara Raiului în 30 de trepte. Ultimele trei vorbesc despre credinţă, nădejde şi iubire.

Duminica viitoare este dedicată lui. La
1 aprilie o avem pe Sfânta Maria Egipteanca despre a cărei viaţă a scris patriarhul Sofronie al Ierusalimului pe la anul 580. În Apus la catolici îi amintim pe Sfinţii Renata, Beneamin, Hugo, şi Francisc. Cu ale lor rugăciuni să vină pacea la vecinii noştri.

Roma celor 7 coline

Colina Vatican este ocupată de Statul Vatican, întemeiat din Republica Italiană. Este stat religios, condus de Papa şi un guvern cu ministere şi ambasadori în ţările care agreează Vaticanul. Am avut am­basadori deosebiţi, pe Duiliu Zamfirescu timp de 18 ani. A descris Roma cu darul de scriitor. În ultimii ani au fost Teodor Baconscki, Bogdan Cazaban teologi. Astăzi România are ambasador o doamnă numită Adina Lovin. Am vizitat în prima zi la Roma doar curţile frumoase şi grădinile intrând şi ieşind prin Muzeul Vatican. Este o bogăţie de piese rare din epoca Egiptului antic şi a Greciei antice. Sculpturi, bazine folosite la botez, sarcofage, apoi tablouri şi pictură pe pereţi, mari tapiţerii din India şi Persia. Coridoare care duc la Biblioteca Vaticanului. Ultimul coridor lung de peste 200 de metri duce la Capela Sixtină. În biblioteca vaticana sunt papirusuri, pergamente, manuscrise rare în greceşte şi latineşte la început apoi gotică şi slavonă. Spre exemplu sunt câteva coli de papirus ce conţin Evanghelia Sfântului Luca, dinainte de anul 300. Tot acolo sunt şi Arhivele secrete ale Vaticanului. În grădini sunt şi vile unde trăiesc diferiţi cardinali şi chiar şi Papa Benedict al XVI-lea.
Mii şi zeci de mii de vizitatori intră zilnic şi vizitează acest loc sacru. Vreme de 3 ore am umblat şi noi când am fost la Roma.

Părintele Tribunei, fondatorul ei la 1884 Ioan Slavici, a fost şi el pelerin la Roma, după ce a vizitat mai multe oraşe italiene. Iată ce notează: “Oamenii din Roma mi se par aşezaţi şi cuviincioşi. Oraşul e curat, apa e bună”. Coliseul, cum numeşte el Coloseumul îl frapează şi îi dă tare mult de gândit. Reamintim că această construcţie o vom descrie în viitor, doar notăm că a fost zidită între anii 72-80 de la Hristos cu robii evrei şi cu blocuri de piatră aduse cu corăbiile de la Ierusalim după dărâmarea lui de către Titus".

       Ioan Slavici cercetează acest stadion cu 4 etaje jur împrejur. Îi dă roată de 3 ori. Roma este un oraş care te fură, scrie
el merge apoi şi intră în catedrala Sanpietro, se roagă. Urcă apoi  pe muntele (colina ) Pincio , ca să mai vadă o dată de sus Roma toată. În aceeaşi zi zice ,,Am cutreierat zăpăcit prin târg şi am văzut Panteonul, Capitoliul, Piaţa şi Columna lui Traian, Forul Roman şi Coliseum. Dar pentru mine, zice Slavici, Sfânta Cecilia de Rafaelo din Veneţia este totul, mai presus de toate, mai presus de tot ce am gândit vreodată în viaţa mea"! Interesant, am citat din cartea lui Zaharia Sângeorzan pe care am găsit-o fără să vreau ieri în bibliotecă, cartea ,,Pelerini Români la Columna lui Traian", Bucureşti 1979.

În carte sunt adunate impresiile unor mari români care au călătorit în Italia începând din 1800 cu Stolnicul Constantin Cantacuzino, ajungând prin Iorga la Eugen Barbu şi în final la profesorul Mircea Zaciu. Vom continua să vizităm Roma. O urare la toţi – numai de bine pe 1 Aprilie.

Preot Nicolae Streza