Muzeul Național Brukenthal anunţă deschiderea expoziției "Unsaved Species” realizată de artistul sibian Ștefan Radu Crețu, la Muzeul de Artă Contemporană. Evenimentul va avea loc vineri, 10 mai de la ora 18.

Expoziția Unsaved Species marchează încă un capitol din cariera lui Ștefan Radu Crețu. De această dată, artistul expune în spațiul de expoziții temporare din cadrul Muzeului de Artă Contemporană Brukenthal. Sibiu este orașul în care trăiește și creează de peste douăzeci de ani și în care s-a remarcat ca artist ce lucrează cu spațiul public, profesor de arte plastice, manager și agent cultural al spațiului Mielu’ Alb. 
Pasionat de mișcare – fizică sau pe roți, precum și de ecologie, creează forme versatile, inspirate din natură, pe care le transformă în mecanisme cinetice funcționale. Asamblează diverse obiecte utile – unelte de tâmplărie și grădinărit sau materiale de construcții cu fragmente de angrenaje – velocipede sau alte mecanisme, pe care le transformă în forme noi, specii în sens ludico-poetic. 
Reciclarea acestor materiale devine sinonimă cu salvarea speciilor, într-un context creat de gândirea magică, aflată pe cale de dispariție în lumea predictibilă a vârstei adulte. Dacă arta reușește ceva concret, până și în zilele provocărilor digitale și a metaversurilor amețitoare, este că nu îmbătrânește. Nici ea, nici autorii din spate. Lasă loc nedeterminat pentru joacă, pentru alergat, pentru învârtit idei sau caruseluri și pentru iluzia omnipotenței. 
Dacă nu reușim ceva în viața de zi cu zi, salvăm situația într-o lucrare sau într-un proiect. Iar problemele insolvabile, cum ar fi salvarea speciilor, se transformă în adevărate utopii personale și provocări jucăușe pentru public. 
Artistul a atins un nivel de realism necesar, așa că expoziția tratează exclusiv speciile nesalvate, neputința noastră de a rezolva toate problemele proxime sau depărtate, transformarea acestei limitări într-un avantaj – ludic și vizual", spun organizatorii.

Biografie Ștefan Radu Crețu:    
   
Născut în 26 ianuarie 1983 la Câmpina. Lucrează si locuiește în Sibiu, România. 
2006 Licențiat la Universitatea de Arte Vizuale și Design, Cluj Napoca, secția ceramică
2005 Bursa Socrates Erasmus, Academia de Arte plastice Wroclaw, Polonia
2008 Absolvent master la Universitatea Națională de Artă București, secția sculptură
2016 Doctorat la Universitatea Națională de Artă, București

Expoziții recente: 
2023. “Puls 22” Muzeul Național de Artă Contemporană, București (expoziție de grup)
2021-2022 “Predicțiile Pământului. Despre gândirea si practica ecologică” (expoziție de grup) la Muzeul Național Cotroceni, București și itinerată la ICR Paris și ICR Londra.
2021 “Spannungsverhältnisse im Dialog” Haus der Kunst, Baden Austria (expoziție de grup)
2020 “După doispprezece ani. Producția artistică din România în 180 de lucrări”. MNAC București (expoziție de grup)
2018/”voo cinnyris geometrica”, Parque Marechal Carmona, Cascais, Portugalia (expoziție personală). 
2018/ “the origin of boxes”, UNA Galeria, București (expoziție personală). 
2018/ “At  Different Angles”, MNAC București (expoziție de grup)
2017 /“International Kinetic Art Exhibit and Symposium, Boynton Beach, Florida, USA. Celebrating Art in Motion (expoziție de grup).
2017 “Possible Evolution”,Victoria Art Center, București, (expoziție personală).
2016 “Rezoluție pentru/despre o capitală culturală”. Galeria Calina Timișoara. (grup NOSTRU).
 
Ștefan Radu Crețu, despre demersul său artistic:

"Ideea de locomoție și mișcare este o importantă sursă de inspirație pe care am ales să o explorez în variate aspecte. În primul rând studiez mijloacele naturale de locomoție, care implică mișcarea în toată diversitatea ei – terestră, acvatică, aeriană, și în același timp desfășor o analiză comparată cu  mijloace artificiale de locomoție. După multe încercări de a îmi motiva cercetările prin proiecte și realizări  personale, am început să folosesc mișcarea în proporții variate: legată de sursa de inspirație, de raportul  natural-artificial. Am ajuns la niște sinteze pe care le exprim atât în forme bi, cât și tri- dimensionale. Pentru a spori valoarea obiectivului, minimizarea și abstractizarea sunt de asemenea importante.
Aceste sinteze aduc în prim plan relația dintre forme organice fragmentate și artificialitatea, care sunt ambele abordate într-o manieră contemporană, având în vedere subiectul și aspectele tehnologice implicate. 
Câteodată imaginea finală poate purta un caracter ironic ce țintește limitările tehnologice, rămânând într-o stare nulă de gravitație….o paradigmă ludică înaintea fenomenului gravitațional. Aici este zona în care intervin, minimizând câteva soluții de exploatare a relației masă-inerție și anulând forța gravitațională prin soluții legate de zbor sau levitație.
Toate aceste aspecte reprezintă o metaforă prin care înțeleg să aduc în prim plan ideea de fragilitate umană în evoluția sa fizică și cognitivă.”