Europa devine „mică” pentru IMM-uri: cum pot companiile românești să câștige teren în cursa pentru internaționalizare

Brandul este arma strategică a firmelor românești în lupta pentru extinderea europeană. Pe fondul intensificării competiției în piața unică europeană, protecția brandului a devenit una dintre cele mai eficiente strategii de creștere pentru companii. Cu sprijin financiar consistent din fonduri UE, firmele românești au șansa de a se poziționa corect și de a accelera extinderea internațională într-o Europă care devine, din ce în ce mai rapid, „prea mică” pentru ambițiile de dezvoltare.

Anul 2025 marchează un punct de cotitură pentru companiile europene: interesul pentru protejarea mărcilor și a identității comerciale a atins un nivel record. Peste 33.000 de cereri de finanțare pentru înregistrarea mărcilor și desenelor industriale au fost depuse prin programul SME Fund, potrivit datelor furnizate de EUIPO.

Această explozie a cererilor reflectă o realitate economică tot mai clară: pe măsură ce barierele comerciale interne dispar, iar piața unică europeană se aglomerează, diferențierea prin brand devine esențială. Pentru companiile care își propun dezvoltări extensive în UE, Europa nu mai este un teritoriu „larg”, neacoperit, ci o piață extrem de competitivă, în care protecția juridică a identității face diferența între creștere și blocaj.

Specialiștii recomandă companiilor românești să depună rapid cererile de înregistrare, imediat ce programul pentru 2026 se deschide, adică în luna februarie, întrucât fondurile se consumă accelerat.

Brandul, înaintea inovației: o schimbare strategică majoră

Datele din 2025 arată o schimbare profundă de mentalitate în rândul IMM-urilor: majoritatea fondurilor accesate sunt direcționate către mărci și desene industriale, în timp ce cererile pentru brevete rămân la un nivel redus.

„Vedem o maturizare clară a pieței. În 2025, antreprenorii nu mai percep marca drept un element decorativ, ci ca un activ esențial al companiei. Brandul este punctul de plecare al oricărei strategii comerciale, iar fondurile UE au devenit catalizatorul acestei schimbări”, declară Adina Țimonea, avocat coordonator al Agenției TAS.

Oportunitate strategică pentru companiile din România

Pentru firmele românești, contextul actual reprezintă mai mult decât o tendință europeană – este o fereastră de oportunitate. Prin SME Fund, antreprenorii pot beneficia de reduceri de până la 75% din taxele de înregistrare a mărcilor la nivel UE, transformând un demers considerat anterior costisitor într-o investiție accesibilă.

Într-o piață europeană tot mai saturată de denumiri similare, companiile care acționează rapid își securizează extinderea transfrontalieră, evită conflicte juridice costisitoare, cresc valoarea companiei și atractivitatea pentru investitori și parteneri.

„În contextul creșterii competiției europene, brandurile românești au șansa de a se poziționa corect încă de la început. Înregistrarea unei mărci la nivelul UE nu mai este un lux, ci o necesitate. Iar când costurile sunt reduse semnificativ, devine o decizie inteligentă de business”, adaugă Adina Țimonea.

Internaționalizarea începe cu protecția juridică

Pe măsură ce volumul de mărci înregistrate la nivel european crește, cresc și riscurile: opoziții, contestații, rebranding forțat sau blocaje în extindere. În acest context, specialiștii subliniază importanța verificării juridice prealabile a denumirii și a protecției nu doar a numelui, ci și a elementelor vizuale.

Pentru companiile românești care privesc spre export, e-commerce, francizare sau atragerea de investiții, marca înregistrată la nivel UE devine pașaportul de acces într-o piață comunitară tot mai competitivă.

Într-o Europă în care competiția se intensifică, câștigul real pentru companiile din România vine din anticipare și poziționare strategică. Cu sprijin financiar european și cu o abordare profesionistă a protecției brandului, firmele românești pot transforma presiunea internaționalizării într-un avantaj competitiv solid și sustenabil.

Brevet de invenție vs. invenție

„Aproape 50% din cererile de brevet de invenție depuse la OSIM provin din universități și unități de cercetare. Cum însă acestea nu au structuri proprii de fabricație invențiile brevetate sau în curs de brevetare rămân în majoritatea cazurilor nevalorificate, ele servind mai mult imaginii și palmaresului științific. Bunele practici în managementul invenției brevetabile presupun angajarea cât mai timpurie a demersurilor de valorificare a invenției la titular (evoluția spre TRL9 și comercializare), sau transfer tehnologic prin licență, cesiune sau contract. În realizarea acestor demersuri se impune o evaluarea timpurie, cantitativ-calitativă, exprimată prin indicatori comparabili, care să  ofere o predicție cu grad de încredere cât mai ridicat privind oportunitatea și potențialul valorificării invenției la titular sau la un terț”, arată prof.dr.ing. Tudor Iclănzan, consilier de proprietate industrială.

Este importantă conștientizarea distincţiei clare între invenţie şi brevetul de invenţie. Cele două, deşi sunt asociate funcţional au semnificaţii diferite.

Pe de o parte, invenția este o soluţie tehnică nouă, inventivă şi aplicabilă, rezultat al activităţii creative a inventatorului. Ea poate să fie protejată (certificare prin brevet de invenţie), sau să rămână neprotejată şi ca atare utilizabilă de oricine are acces la ea, fără restricţii. Pentru societate este importantă invenţia, ca element de fundamentare a proceselor de inovare şi a progresului social. Prin caracteristicile ei o invenţie poate să fie mai mult sau mai puţin valoroasă, valoarea ei manifestându-se prin efecte economice, ştiinţifice sau tehnice şi cele în planul cunoaşterii.

În schimb, brevetul de invenție este un document juridic eliberat de o autoritate publică, la cerere, în urma unui examen şi nu are decât rolul de a reglementa raporturile sociale în aplicarea invenţiei. Funcţia principală a brevetului de invenţie este cea de asigurare a drepturilor exclusive de exploatare (teritorial şi în timp limitat), adică „dreptul de a interzice“. Brevetului de invenţie nu i se poate asocia o valoare. OSIM nu certifică valoarea, ci doar îndeplinirea condiţiilor de brevetabilitate. În schimb brevetului i se poate asocia noţiunea de calitate în sensul în care aria protecţiei conferite este cât mai extinsă, iar brevetul ca document juridic rezistă la contestaţii, revocări sau anulări.

Articol publicat în ediția print din 22 ianuarie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară