Efigiile lui Cornel Irimie și Corneliu Bucur, dezvelite la Muzeul ASTRA. „Pe primul loc a fost muzeul, apoi noi pe lângă el”

Muzeul ASTRA din Sibiu și-a omagiat primii doi conducători, Cornel Irimie și Corneliu Bucur, prin dezvelirea efigiilor din bronz care îi vor întâmpina de acum înainte pe vizitatori la intrarea în cel mai mare muzeu în aer liber din România.
Momentul a avut o puternică încărcătură emoțională pentru familia lui Corneliu Bucur. Însoțit de sora sa, Ruxandra, Șerban Bucur a rememorat copilăria petrecută printre monumentele muzeului și devotamentul pe care tatăl său l-a avut față de instituție.
„Pe primul loc a fost muzeul, apoi noi pe lângă el”, a spus Șerban Bucur. „Am copilărit aici, în muzeu, unde mai apoi am venit cu copiii noștri și, acum, suntem cu nepoata noastră”, a adăugat acesta.
Managerul Muzeului ASTRA, Ciprian Ștefan, a subliniat că dezvoltarea instituției confirmă viziunea celor doi înaintași. „Astăzi, Muzeul ASTRA este cel mai bun muzeu în aer liber din Europa. Validarea este dată de premiile pe care le-am obținut”, a declarat acesta.

Președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, a vorbit despre rolul educativ și profesional pe care muzeul îl are de decenii. „Nu întâmplător, etnologul Paul Petrescu, membru de onoare al Academiei Române, numea acest muzeu «o navă-școală pentru muzeografii etnografi în aer liber din întreaga lume». Poate că cel mai de preț dar pe care Muzeul ASTRA îl face, zi de zi, este educația. O educație împărtășită cu generozitate tuturor celor care îi trec pragul, dar și generațiilor de specialiști care au învățat aici că patrimoniul înseamnă, înainte de toate, respect pentru rădăcinile acestui popor”, a afirmat Daniela Cîmpean.
La rândul său, profesorul universitar Ioan Opriș a evocat personalitatea lui Corneliu Bucur, pe care l-a caracterizat simplu și sugestiv: „Corneliu Bucur a fost o flacără”, trecând în revistă contribuția acestuia la dezvoltarea muzeului până la dispariția sa, în 2022.
Un moment simbolic al ceremoniei l-a constituit participarea strănepoatei lui Corneliu Bucur, aflată în brațele mamei sale, la dezvelirea celor două efigii.

Cornel Irimie, întemeietorul muzeului

Numele lui Cornel Irimie rămâne legat de înființarea Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ASTRA. Născut la Sibiu și crescut în satul Movile, pe Valea Hârtibaciului, Irimie a absolvit Facultatea de Filosofie și Litere din București, specializarea Sociologie Rurală și Etnografie, avându-l profesor pe Dimitrie Gusti.
După o perioadă petrecută la Ministerul Artelor, unde a cercetat patrimoniul tehnicii tradiționale românești, în 1953 s-a alăturat Muzeului Brukenthal, unde a înființat Secția de Artă Populară. În 1960 a obținut terenul necesar amenajării viitorului Muzeu al Tehnicii Populare, inaugurat la 17 octombrie 1967. A condus instituția pe care a creat-o până la moartea sa, în 1983.
Despre mentorul său, Corneliu Bucur scria: „Lui Cornel Irimie îi datorez, în cea mai mare măsură, ceea ce sunt astăzi (…). Marea mea împăcare și satisfacție este să-i dedic «in memoriam» tot ceea ce am putut făptui, alături de toți colegii mei, în prelungirea și înălțarea propriei sale ctitorii.”

Corneliu Bucur, omul care a dus mai departe viziunea fondatorului

Născut la Mediaș, Corneliu Bucur a absolvit Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj și și-a completat pregătirea prin burse și stagii de specializare în Germania, Italia, Austria, Franța, Polonia și Albania. În 1981 a obținut titlul de doctor în istorie.
Și-a început cariera muzeală în 1965, la Muzeul Brukenthal, parcurgând toate treptele profesionale până la funcția de director general al Muzeului ASTRA, pe care a ocupat-o între 1983 și 2009.
În 1984 a inițiat Târgul Creatorilor Populari din România, cel mai longeviv eveniment dedicat meșterilor populari. În 1991 a înființat Studioul de Film Documentar „Astra Film”, proiect care avea să stea la baza Festivalului Internațional Astra Film. În 1993 a deschis Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, primul muzeu de etnografie extraeuropeană din România. În 1996 a lansat Olimpiada Meșteșugurilor Artistice Tradiționale, dedicată transmiterii meșteșugurilor către tinerele generații, iar în 1997 a inaugurat Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”. În 2001 a inițiat programul „Tezaure Umane Vii”, contribuind la recunoașterea și promovarea meșterilor populari din România.
În memoria lui Corneliu Bucur, Muzeul ASTRA a ridicat o troiță maramureșeană în apropierea bisericii din Dretea, un loc de reculegere și de omagiu dedicat celui care a marcat decisiv dezvoltarea instituției.
De acum înainte, Cornel Irimie și Corneliu Bucur vor continua să întâmpine simbolic vizitatorii Muzeului ASTRA prin efigiile din bronz dezvelite în memoria celor doi oameni care au modelat destinul uneia dintre cele mai importante instituții muzeale ale României.