În 12 ianuarie 1935, Tribunalul Sibiu, Secția I, a recunoscut de persoană juridică, Fundațiunea „Andrei Bârseanu” din Sibiu, constituită cu treisprezece ani înainte, în 25 august 1922, având drept țel dezvoltarea bibliotecilor poporale ale despărțămintelor Asociației ASTRA,  în frunte cu un Comitet de direcție și administrație, în următoarea formulă: Președinte – dr. Iuliu Moldovan – prof.univ. Cluj; Vicepreședinți: dr.Gh. Preda și dr. Gh. Moga – medici în Sibiu. În rândul membrilor identificăm personalități marcante ale Transilvaniei acelor vremuri: Ion Agârbiceanu, Nicolae Bălan, dr. Ilie Beu, Vasile Bologa, Lucian Borcea, Nicolae Colan, Nicolae Ivan, Coriolan Suciu,Vătășanu Ioan ș.a. (vezi „Monitorul Oficial”, Partea 2-a, nr. 115 din 22 mai 1935 p. 4475).

Este anul în care Gheorghe Preda se regăsește în Comitetul de direcție al publicației sibiene cu apariție lunară, de medicină și organizare sanitară „Sibiul medical” și autor al  studiului Câteva date asupra etiologiei psihonevrozelor, publicat în „Revista Română de psihanaliză” (București, anul I, nr. 1.) cu apariție trimestrială. Ca fapt divers,  informăm cititorii „Tribunei” că în urma demersurilor insistente ale  dr. Gheorghe Preda , la acea dată Inspector General Sanitar, a profesorului dr. Alexandru Tomescu și a dr. Liviu Ionașiu, Ministerul Sănătății înființează în fostele Colonii de muncă din  Râu-Vadului, un ospiciu pentru bolnavi cronici mintali, cu 120 de pus sub conducerea energică  lui Ionașiu. („Sibiul medical”, anul 2, 1935, nr. 1-2 din 15 ianuarie, p. 60).

La sfârșitul lunii ianuarie s-a mutat la cele veșnice și a fost înmormîntat în Cimitirul central din Sibiu Victor Lazăr (1869-1935), profesor, bibliotecar, scriitor și ziarist român, membru al Asociațiunii („Universul”, anul 52, 1935, nr. 34 din 4 februarie, p. 3), Preda ia parte la funeralii din postura de reprezntant al ASTREI.

La decesul protopopului  NicolaeTogan din Sibiu,  cel mai vechi membru al comitetului central al ASTREI, Gheorghe Preda, în calitate de vicepreședinte al Asociațiunii, subscria în paginile „Transilvaniei” un articol comemorativ, intitulat simplu †Protopopul N.Togan în care   evidenția că repausatul a adus „o largă contribuție la dezvoltarea și întărirea sufletului nostru cultural și național” (anul 66, 1935, nr. 1 din 1 ianuarie, p. 3). Nu pune nimeni la îndoială faptul că „defunctul a fost o figură stimată și respectată pentru activitatea culturală și socială desfășurată în cei cincizeci de ani de păstorire” („Diminiața”, anul 31, 1935, nr. 10074 din 13 ianuarie, p. 12).  Nicolae Togan  a participat activ la mișcările naționale din trecutul de lupte ale românilor, s-a dovedit un harnic colaborator la „Enciclopedia română” a lui Corneliu Diaconovici și fecund conlucrător la mai multe ziare românești din Transilvania. Se numără printre membrii Consiliului de conducere al Băncii „Albina”,  pregătit fiind întotdeauna de a se pune în slujba celor mulți. La mormânt au rostit cuvântări emoționante canonicul de la Blaj V. Dănilă, dr. Gh. Preda în numele ASTREI, în  numele Băncii Albina, directorul acesteia Dr. I. Beu, și în cel al P.N.Ț, dr. Simonetti, fost deputat  („Gazeta Transilvaniei”, anul 98, 1935, nr. 4 din 13 ianuarie, p. 4).

Ziarul „Universul”, atent la evenimentele de dincoace de Carpați scria la vremea respectivă următoarele: „Cu deosebit fast a fost instalat azi noul protopop greco-catolic al Sibiului în persoana părintelui Victor Aron din Mihalci (Târnava Mică). Noul protopop este fiul unei familii de preoți din Gura Râului” (anul 52,1935, nr. 106 din 17 aprilie, p. 10). La eveniment ia parte și dr.Gheorghe Preda, alături de oficialitățile locale și de cele venite de la Blaj („Diminiața”, anul 31, 1935, nr. 10169 din 18 aprilie, p. 12).

La 1 martie 1935 Preda participa la balul anual organizat de „Șoimii Carpaților”, organizație sportivă a Asociațiunii („Die neue Zeitung”, Sibiu, anul 6, 1935, nr. 1056, p. 3).

În cadrul Universității populare a despărțământului Sibiu al ASTREI, conform obiceiului statuat, s-au prezentat cursuri pe diferite domenii. La cursul de psihotehnică s-a abordat, de pildă, de către doctorul Preda terma  „Îndrumări pentru alegerea profesiunilor”.

Succesorul lui Goldiș la președinția Asociațiunii,  profesor universitar dr. Iuliu Moldovan, propunea încă din anul 1926, ca scop fundamental al activității acesteia, grija pentru prosperitatea biologică a poporului român. Acesta este pe scurt istoricul scoaterii, sub egida Secției științifico-medicale a Asociațiunii a publicației periodice ce ilustrează finalitatea  unui material informativ întocmit de dr. Preda purtând  titlul Buletinul Eugenic și Biopolitic al Astrei, publicat în „Transilvania”, anul 66, 1935, nr. 3 din 1 mai, p. 155-157.

Din raportul anual al comitetului central al Asociațiunii pe anul 1935 aflăm că, în totalitate, problemele administrative au fost coordonate și supravegheate de către dr. Gheorghe Moga, „…iar obligațiunile reprezentative au fost îndeplinite de dl. vicepreședinte Gh. Preda, precum și de alți membri ai comitetului central” (Idem, anul 66, 1935, nr. 4 din 1 iulie , p. 173).

Din studiul  Educație publicat de Preda  în „Luceafărul” din Sibiu , am reținut următorul pasaj din capitolul care tratează problematica evoluției gândirii copilului, : „Nimic nu poate da copilului o intuiție mai intensă a existenței obiective decât afectivitatea, decât această plăcere sau neplăcere, această dorință sau repulsie instinctivă ce și-l apropie sau îndepărtează” (Vezi: „Adevărul Literar și Artistic”, anul 16, 1935, nr. 753 din 12 mai, p. 9)

Preda este prezent și la marea adunare antirevizionistă desfășurată cu prilejul vernisării expoziției de documente grăitoare privind dreptatea cauzei românești în lupta cu revizioniștii maghiari, din luna iulie 1935 de la Sibiu, prilej când Preda preciza că Asociațiunea înțelege să sprijine acțiunea „Ligii antirevizioniste”, lucru marcat de altfel prin numeroasele conferințe și prelegeri poporale ținute împotriva revizionismului în despărțămintele astriste („Transilvania”, anul 66, 1935, nr.4, iulie-august, p. 172). Publicația „Universul” din București imptrima sub titlul Inaugurarea expoziției antirevizioniste la Sibiu. O însuflețită manifestație de românism, detalii ale acestei acțiuni. Mai întâi se preciza faptul că Sibiul a fost un centru de îndrumare politică a românismului dar și o veche metropolă spirituală. Inițiatorul și cel care s-a străduit și implicat  în organizarea expoziției este Mitropolitul Nicola Bălan. Locul ales l-a constituit Pavilionul Thalia (patru încăperi) de lângă Teatrul Thalia. Gheorghe Preda  a vorbit despre rosturile acestei expoziții, a mesajului acesteia, o dovadă palpabilă adresată opiniei publice cu privire la drepturile noastre consfințite de starea de fapt și de drept „…acum la 16 ani de la Actul de la 1 decembrie 1918” (anul 52, 1935, nr. 204 din 27 iulie, p. 8 și „Telegraful Român”, anul 83, 1935, nr. 32 din 28 iulie, p. 3).

Una din multele adunările generale ale despărțământului Sibiu al Asociațiunii s-a desfășurat la Orlat, prilej de alegere a unui  nou comitet de conducere alcătuit din Silviu Țeposu – președinte, Liviu Ionaș – vicepreședinte și M. Martin –secretar. Lucrările ședinței au fost conduse de dr. Gheorghe Preda care prin a sa cuvântare captivantă, realiza un istoric al luptelor naționale purtate de poporul român la care, prin tot ceea ce a întreprins Asociațiunea a fost implicată în dezideratul comun. Printre cei prezenți la această întrunire se numără: istoricul Andrei Oțetea, dr. I. Stoichiță și prof. Romulus Simu („Diminiața”, anul 31, 1935, nr. 10292 din 21 august, p. 12).

Un articol comemorativ intitulat Gheorghe Pop de Băsești, prezentat membrilor Astrei la Satu Mare, esteemanat și inserat de dr.Preda în „Transilvania” la rubrica Figuri și fapte pilduitoare din trecut (anul 66, 1935, nr. 5, din 1 septembrie, p. 290-302. După o amplă radiografie a vieții și activității vajnicului român, Preda concluziona „Nouă , aici la granița de vest, ne revine o sarcină mai grea decât celor din interiorul țării. Altul e duhul aici și altul e înlăuntrul țării. Le strigăm cu glas tare celor ce conduc destinele acestui neam: fiți cu ochii ațintiți spre hotare, că de la tăria și siguranța țării spre granița de vest atârnă liniștea și fericirea noastră a tuturor și nu uitați că generația Unirii, pe lângă bucuria și fericirea ce i s-a dat, are și răspunderea mare de a păstra neclintit întreg pământul și sufletul desrobit”.  Adunarea generală a Asociațiunii de la Satu Mare, desfășurată în zilele de 13-15 septembrie 1935,  într-unul din „locurile cele mai expuse”, conform hotărîrii din 9 februarie 1935,  a fost deschisă de dr.Iuliu Moldovan care își exprimă bucuria de a fi prezent, revenind cu asiduitate asupra principiilor biopolitice care, în accepțiunea sa, au devenit prioritare în activitatea secției medicale și biopolitice. Apoi „roagă adunarea să încuvințeze ca dl. vicepreședinte Dr. Gh. Preda să conducă mai departe dezbaterile ședinței și actul alegerii noului comitet pentru o durată de cinci ani, domnia-sa retrăgându-se din sală” (Idem, p. 331 sqq. Vezi și: Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi contribuții, Sibiu, 2005, p. 165).

Preda răspunde prezent la invitația despărțământului Diciosânmărtin prin vocea președintelui profesor I.Vulcuțiu, abordând o conferință intitulată Urmările războiului și păcii mondiale.

Spre informarea sau împrospătarea memoriei unor cititori ai „Tribunei”  notificăm faptul că în cursul anului 1935, la Sibiu, apăreau următoarele publicații: „Revista Teologică” – serioasă și impunătoare; „Viața ilustrată” – elegantă și ireproșabilă condusă de Nicolae Colan; „Luceafărul” aflată înb îngrijirea scriitorului Petre Dascălul; „Provincia literară” condusă de Paul Constant; „Sibiul literar” redactată de profesorul italienist Pimen Constantinescu (eram student când l-am cunoscut, o mână de om cu suflet mare); „Sibiul Medical” – una din cele mai serioase reviste de specialitate din țară; tot acum, în noiembrie, se lansează ziarul „Acțiunea”. Se punea întrebarea, firesc,  dacă, în acest context, apariția unei noi publicații era benefică și care ar fi trebuit să fie linia, direcția pe care aceasta trebuia să se axeze, orienteze, adapteze! În fața acestor întrebări, Preda opina: „Consider bine venită apariția „Acțiunei”. Ținuta  gazetei să fie cea fixată în „Cuvântul înainte”. Pentru realizarea gândurilor bune,  sunt alături și între cei care ne vom sili să fie menținută „Acțiunea” la nivelul ce pretindem să rămână”  („Acțiunea”, anul I, 1935, nr.1 din 27 octombrie, p. 3). În primele numere  ale ziarului „Acțiunea”, dr. Gh. Preda publica un articol analitic, comparativ, intitulat O paralelă între trecutul și prezentul Astrei culturale în care  specifica următoarele: „Fără a abdica de la crezul și tradiția ei „Astra” pășește și astăzi înainte cu propaganda culturală și morală, rămânând un reazem puternic al naționalismului românesc” („Acțiunea”, anul I, 1935, nr. 3 din 3 noiembrie, p. 1  și Idem anul II, 1935, nr.18, din 1 ianuarie, p. 3).

            Din bogata listă de publicații pentru anul acesta, am selectat, aleatoriu, următoarele titluri: Voința și educarea ei („Viața ilustrată”, anul II, 1935, nr. 2, februarie, p. 15-16); Educația în raport cu reflexele condiționale („Luceafărul”, Sibiu, anul II, 1935, nr. 1-3, p. 8-14); Educația în raport cu reflexele condiționate. Tendințele instructive – Emoțiile – Reflexul psihic  („Luceafărul”, anul II, 1935, nr. 7, p. 6-9 și nr. 8, p. 4-6). Articolul Despre entuziasm a fost dat spre tipărire la „Calendarul pentru popor al Asociațiunii” pe anul 1935, p. 68-71.

Seria conferințelor de iarnă ale despărțământului Sibiu al Asociațiunii este inaugurată de  Gheorghe Preda ce care conmferențiază despre Dezechilibrații vremurilor de astăzi („Telegraful Român”, anul 83, 1935, nr. 46, p. 4). Acestuia i se alătură studiul Considerațiuni medico-sanitare ce privesc respectarea drepturilor individului bolnav psihicește și siguranța socială („Sibiul medical”, anul II, 1935, nr. 10-12, p. 279-287).

Câteva documente păstrate în Arhivele sibiene, ne elucidează unele aspecte ale multirateralei activități a lui Gheorghe Preda. Astfel, Preda informează conducerea comietul  central al Asociațiunii cu privire la demersurile făcute la București, din încredințarea dr. Iuliu Moldovan, președintele ASTREI. Până să intrăm în conținutul raportului înaintat de Preda conducerii Asociațiunii, pentru întregirea informației publicăm, în extenso, o scrisoare lămuritoare la strădania lui Preda la București: „Cluj, 16.I.ˈ35 Str. Regală 33 Dragă frate Preda! Sper că ai primit scrisoarea mea din urmă și nu Te-ai supărat pentru multele intervenții pe cari le-am cerut. Dacă vei putea vedea pe Dl. Min. Lapedatu, rog a-i cere pentru Secuime 20 milioane lei (nu numai 10, cum am scris) date prin Astra, iar pentru Astra 5.000.000 – cel puțin. Către sfârșitul lunei voi pleca și eu la București, dar nˈași dori să întârziem cu intervențiile noastre. Sărutări de mâini Doamnei. Cu drag al D-tale sincer, ss. I. Moldovan” (DJSAN, Fond Astra, doc.288/1935)  La întrevederea cu  ministrul Lapedatu, i s-a prezentat acestuia doleanța Astrei pentru reromânizarea din Secuime, solicitând și suma de cinci milioane lei în favoarea instituției transilvănene. În lipsa ministrului Slăvescu, Preda abordează discuția cu subsecretarul de stat Constantinescu căruia i-a solicitat reducerea impozitului pe spectacole la 50% pentru cinematografele în regie proprie, conduse de despărțămintele Astrei, doleanța fiind împlinită. Programata vizită la Dimitrie Gusti nu s-a efectuat, savantul lipsind timp îndelungat din Capitală. La Fundațiile Regale, vicepreședintele astrist solicită publicații gratuite în favoarea despărțămintelor din Secuime. Referitor la ideea reeditări Enciclopediei române, Majestatea Sa Regele încredințează chestiunea spre studiu și rezolvare unei comisii alcătuite din întemeitorul sociologiei române Dimitrie Gusti, poetului Octavian Goga și generalului Radu R. Rosetti (DJSAN, Fond Astra, doc.575/1935).                                     (va urma)

                                                                                                            Lucian GIURA