De la vin la PET, la recunoașterea aromelor. Cum s-a schimbat cultura vinului în Sibiu, în ultimul deceniu

De mai bine de un deceniu, pasiunea pentru vin a lui Ovidiu Balaban s-a transformat într-o misiune de educare a publicului sibian și nu numai. Proprietarul Wine Not Sibiu povestește cum, în urmă cu zece ani, piața era invadată de vinuri de slabă calitate, iar consumatorii nu aveau repere clare pentru a distinge un produs bun de unul prost.

„De zece ani am început serios – toată piața era asaltată de vin la pet, plin de sulfiți, care ducea la dureri de cap sau la refuzul de a mai bea un vin prost”, își amintește Ovidiu Balaban. De atunci, a organizat sute de degustări pentru a educa publicul, de la modul în care se ține paharul până la evaluarea corectă a unui vin și asocierea acestuia cu preparatele potrivite.

Evoluția pieței și a gustului sibienilor

Astăzi, spune el, nivelul de cunoaștere al consumatorilor s-a schimbat radical. „Oamenii au fost deschiși să învețe, au absorbit informațiile, le-au aplicat, iar acum, după zece ani, în restaurantele din Sibiu și din România se pot găsi vinuri de o calitate mai bună decât în Italia, Franța și alte țări consacrate”, subliniază Ovidiu Balaban.

Producătorii români au evoluat spectaculos: au investit în plantații de viță nouă, în tehnologie și în calitate. România are un sol generos, iar geografia variată face ca vinurile să fie diferite de la o regiune la alta – fiecare zonă are propriile arome și caracteristici. Feteasca Neagră din Transilvania, de exemplu, este mai ușoară decât cea din Dealu Mare sau Oltenia, unde clima caldă accentuează zahărul din struguri și corpolența vinului.

Cultura vinului, în creștere la Sibiu

Fiind o zonă rece, Transilvania s-a obișnuit cu vinurile albe – mai acide, mai proaspete. Feteasca Regală rămâne un reper local, deseori servită sub forma tradiționalului „spriț”, un obicei moștenit de la austrieci. Totuși, preferințele sibienilor s-au diversificat: apetitul pentru spumante este în creștere, iar vinul roșu câștigă teren, mai ales iarna sau la mesele de seară.

„Când beau vin, tot mai mulți sibieni nu se mai gândesc la cantitate, ci la calitate. Când ies la restaurant, preferă un pahar de vin – berea merge mai degrabă după un meci cu prietenii sau la un grătar”, explică proprietarul Wine Not.

Educație, experiență și turism viticol

La Wine Not, experiența vinului nu se rezumă la pahar. Echipa oferă consultanță și instruire pentru personalul din restaurante, ospătari și somelieri, astfel încât să poată recomanda vinul potrivit fiecărui client. Mulți dintre specialiștii săi au absolvit cursurile WSET, un program internațional de referință în domeniul evaluării vinului.

Pe termen lung, Ovidiu Balaban crede că Sibiu ar trebui să investească mai mult în turismul viticol. „Ar trebui să mergem la crame, să vedem cum se face vinul, să cunoaștem poveștile din spatele sticlei. Se face cu foarte multă pasiune”.

O cultură care se construiește

Pentru Ovidiu Balaban, vinul nu este doar o afacere, ci o cultură care se învață și se transmite. Iar această cultură are nevoie de timp, educație și respect pentru produs.

„În domeniul vinului, poți să faci o mică avere dintr-o avere mare”, spune el zâmbind, dar în spatele glumei se află o realitate serioasă: vinul cere răbdare, investiții și pasiune.