Cum votau sibienii, acum 35 de ani, în 20 mai, la prezidențiale: participare dublă, observatori străini, teamă și planuri pentru emigrare

În urmă cu 35 de ani, în 20 mai, în Duminica Orbului, sibienii își votau liber președintele, pentru prima oară, după decenii de comunism. Spre deosebire de apetitul scăzut pe care oamenii îl au acum pentru exercițiul electoral (o prezență de 47,87% la prezidențialele din 4 mai), în 1990 la nivelul județului sibiu s-a înregistrat o prezență aproape dublă, de 86,54%. Locuitorii județului au dat atunci un vot masiv candidatului FSN Ion Iliescu (83,39%), Radu Cîmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚ) obținând 9,92%, respectiv 6,69%.

Privind către alegerile de atunci, cu observatori din străinătate, fără facilitățile digitalizării, constatăm că dorința de a vota s-a diminuat proporțional cu tehnologizarea procesului electoral. Nici pentru jurnaliști lucrurile nu arătau așa cum le vedem azi: nu existau fotografie digitală, telefonie mobilă, e-mail, platformele de comunicare online. Singurele „instrumente” erau pixul, hârtia, aparatul cu film și, în cazul celor mai norocoși, un reportofon cu casetă. Tribuna publica abia în 22 mai un reportaj realizat la mai multe secții de vot din județ, iar rezultatele alegerilor prezidențiale apăreau în ediția din 23 mai. Cu toate că tehnologia lipsea cu desăvârșire (nu existau posturi de știri și transmisiuni multiple, concomitente), ziariștii de la Tribuna făceau în 20 mai, cu prilejul primelor alegeri libere, un tur de forță prin județ, reportajul fiind publicat, după cum spuneam, două zile mai târziu.

În 1990 erau înscriși pe lista alegătorilor 351.959 alegători cu drept de vot, din care au votat 304.589. După 35 de ani, în 2025, erau înscriși pe listă 382.641, din care s-au prezentat la urne 155.750, plus 26.677 pe liste speciale.

Înapoi, într-un Sibiu ieșit din găoacea democrației

Tribuna publica în 22 mai 1990 un reportaj realizat în județ, la alegerile din 20 mai. Se observă deopotrivă elanul gazetarilor prezenți la primul exercițiu electoral liber și cel al persoanelor intervievate (moda sondajelor exista și atunci, chiar dacă răspunsurile nu erau înregistrate audio/video). Diferențele între atunci și acum sunt vizibile, iar textul poate fi o porție consistentă pentru alimentarea nostalgiilor față de vremuri trăite din plin de oameni ieșiți din găoacea democrației.

„20 mai – zi istorică a libertăţii, democraţiei şi demnităţii noastre UN VOT PENTRU VIITOR

Duminică, 20 mai. Ora 5. Linişte deplină. Oraşul pare pustiu După o jumătate de ceas, strada se animă uşor. Ora 6. Primii votanţi se află în faţa urnelor. SIBIU — ora 7,20 — La Secţia de votare 39, preşedinte Mioara Munteanu, atmosfera în care oamenii îşi dau votul este calmă, sărbătorească. Cîteva zeci de oameni aşteaptă liniştiţi la rând, bucuroşi că-şi pot da primul lor vot liber pentru democraţie, pentru România liberă. Pe listele de vot au fost înscrişi 1301 cetăţeni. Până la ora 14 au votat deja peste 800 alegători. RĂŞINARI. — Secţia de votare 252, preşedinte Bucur Severin, a fost deschisă cu o întîrziere de o jumătate de oră. Cu toate acestea, la ora 10, din cei 2159 alegători Înscrişi pe listele de vot, 924 au votat pentru „liniştea şi dezvoltarea ţării“, „pentru ca să fie ordine în ţară“, „pentru libertate şi democraţie“. Primul care s-a prezentat la vot a fost Ioan Şerban, de la nr. 129. La secţia de votare 253, preşedinte Vasile Albu, înregistrăm de asemenea un prim eveniment. Vicepreședintele biroului electoral, Emilian Dragoman, care s-a îmbolnăvit grav peste noapte, a fost înlocuit în ultima clipă cu Mihaela Bratu. Alegerile au început la ora 6, primii care au votat fiind Ion Stăcea de la nr. 1588 și Petru Cernău de la nr. 1579. Pînă la ora 10,30, votaseră doar 425 de alegători dintr-un total de 1900, iar la ora 14,30 numărul lor crescuse la 1109. Au fost prezenţi la secţia de votare doi observatori oficiali din Franţa, precum şi domnul Antoine Dussenne, observator din partea comunei înfrăţite Lasne din Belgia. Femei şi bărbaţi, îmbrăcaţi în tradiţionalul port popular, au conferit un aer de sărbătoare alegerilor de la Răşinari, alegeri care s-au desfăşurat într-o notă dominantă de calm, linişte şi ordine. CISNĂDIOARA — Localul Şcolii generale găzduieşte secţia de votare 132, preşedinte Adriana Şerban. Primul alegător, Michael Kloos de la nr. 206, s-a prezentat la vot la ora 6,08. Un alt alegător, Schurr H. ne-a declarat că a votat „cu încredere în viitorul României şi cu bucuria că am scăpat de comunism şi de Ceauşescu“. La orele 18,50 din totalul de 543 alegători trecuseră prin faţa urnei de votare 518 cetăţeni. Menţionăm că dintre aceştia, 53 cetăţeni din Suceava, Petrila, Botoşani, Vrancea s-au aflat în vizită sau în trecere prin Cisnădioara, iar alţii din Maramureş, ca lucrători sezonieri la C.A.P. din localitate. Cu toţii au votat legal, în baza adeverinţelor necesare pentru exercitarea votului. Consemnăm cu bucurie prezenţa la secţia de votare 132 Cisnădioara a celui mai mare număr de observatori oficiali din R.F.G., Franţa, S.U.A., Canada, precum şi a ziaristului olandez H.M.J. Molte de la jurnalul De Volkskraut. „N-au fost evenimente deosebite”, ne precizează lt. col. Mircea Suciu, comandantul formaţiunii care asigura paza secţiei de votare. Locuitorii Cisnădioarei s-au prezentat la vot din primele clipe ale dimineţii, disciplinaţi şi liniştiţi“. CISNĂDIE, secţia de votare 131, preşedinte Valeria Frăţilă — In curtea grădiniţei nr. 7, la ora 19, peste 200 de textilişti aşteptau civilizat la rând să-şi dea votul. Până la această oră au votat 1506 alegători din cei 2176 înscrişi în liste. Un cetăţean care doreşte să rămână anonim ne spune: „am venit la vot cu aceeaşi bucurie cu care am participat în Decembrie la Revoluţie. Sunt convins că poporul român ştie pe cine să aleagă“. La secţia de votare 126, preşedinte Dumitru Cahniţă pînă la ora 19,26 votaseră 819 cisnadieni, din cei 1023 înscrişi pe listele secţiei. Notăm faptul că, la acea oră, la sediul secţiei se mai găseau doar 26 buletine de vot pentru 300 de cetăţeni care urmau să se prezinte la vot. S-a luat legătura cu primăria oraşului, care a asigurat prompt diferenţa de buletine de la celelalte secţii de votare din Cisnădie, unde numărul celor care au votat cu adeverinţă a fost mai mic. Şi la această secţie au fost prezente delegaţii de Observatori din Anglia şi Franţa. De la Cisnădie către SADU traversăm un peisaj de un pitoresc cu reverberaţii mioritice ce-şi legitimează identitatea mai ales prin puzderia de „case de duminică“ ale sibienilor. În centrul comunei un bătrîn de 77 de ani, sprijinit de braţul nepotului, se îndreaptă cu paşi înceţi către secţia de votare. O alăturare simbolică: un reazăm pentru bătrîneţe şi o speranţă reală agăţată de viitor. Stăm de vorbă cu o familie de agricultori. Tocmai au votat „Cu cine era să votez? Cu acela care ne-a scos de subjug. Ne-a scăpat de cote și cartele. Pentru 200 de grame de pâine pe zi trebuia să contractăm porc, lapte, ouă, făină … Am votat pentru ca astfel de poveri să nu ne mai apese, să nu se mai întoarcă peste noi. Ne rugăm lui Dumnezeu să-i ajute pe cei care vor câştiga alegerile ca să ne aducă pacea şi liniştea ţării“. E o zi minunată. Mult soare şi o natură de un verde crud ce-ţi odihneşte privirea. Cîmpul e lucrat cu o migală de grădinar. E şi în această grijă un semn al dezrobirii ţăranului. Secţia de votare din RACOVIŢA pare mai degrabă o expoziţie de artă populară. Pe pereţi, covoare şi ştergare ţesute cu măiestrie şi multă migală sunt mărturia unei străvechi tradiţii preluată cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Spre deosebire de alte locuri, aici afişajul electoral a rămas intact. Semnalăm acest amănunt ca un indiciu al nevoii de înţelegere care trebuie să existe şi să se manifeste doar în planul ideilor şi al argumentelor. In oraşul AVRIG, pe strada principală, se întoarce de la vot familia muncitorului Viorel Floare de la întreprinderea de sticlărie. E împreună cu soţia Victoria, muncitor sticlar, şi cu cei doi copii care au votat pentru întâia oară. Dana, de 18 ani, elevă în clasa a XI-a la Liceul Industrial Mîrşa şi Adrian, 21 de ani, muncitor la întreprinderea Mecanică Mîrşa. „Ce semnificaţie daţi votului vostru“ — i-am întrebat pe tineri? „Suntem fericiţi că tinereţea şi maturitatea noastră încep sub semnul certitudinii şi al speranţei de bine într-o Românie nouă, pentru întemeierea căreia vîrsta noastră reprezintă o garanţie“. Urmăm drumul Ţării Oltului, mărginit, în stînga, de firul rîului zăgăzuit de amenajările hidroenergetice de la Avrig, Scorei şi Arpaşu de Jos şi, în dreapta de creasta semeaţă a Munţilor Făgăraş. La CÎRŢIŞOARA, doi elevi ai Liceului „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu, Cosmina Oprea şi Bogdan Pop, sunt reprezentanţii INFAS Bonn şi ai Institutului Român pentru Sondarea Opiniei Publice din Bucureşti. Primele impresii: în general, oamenii răspund corect, sincer şi cu bunăvoinţă întrebărilor din chestionar, dovadă a înţelegerii rostului exprimării votului în deplină libertate. Au fost totuşi cîteva refuzuri, în special la oamenii mai în vârstă, motivate de teamă. „Nu scrie că te închide“, îşi avertiza o soţie bărbatul. Frica, teama încă nu ne-au părăsit. Iar o Românie nouă trebuie să ne elibereze, înainte de toate, de frica de noi şi din noi. La Arpaşu de Jos oamenii zăbovesc în cabine, chibzuind cu răbdare asupra votului. Ca şi în majoritatea celorlalte secţii de votare din localităţile vizitate de noi, reprezentanţii diferitelor partide veghează la buna desfăşurare a scrutinului. Nu există nici un motiv de îngrijorare. Legea se respectă întocmai. Şi un ultim popas. Comuna CÎRŢA. Facem cunoştinţă cu două familii tinere: Schneider Michael şi Ortrom şi Popnel Walter şi Hieldegard. Nu peste multă vreme ei vor pleca din România. Cu toate acestea au venit să-şi dea votul. De ce? „Pentru că, explică ei, votul este înainte de toate o obligaţie morală. Apoi, chiar dacă vom pleca în curînd, pentru noi România este şi rămîne casa noastră de suflet şi inimă, iar dorul de casă nu te părăsește niciodată. Dorim ca prin votul nostru să ajutăm la consolidarea democraţiei în România de care sîntem legaţi pentru totdeauna“. (Tribuna, nr 120/22.05.2025)