Sibiul, de-a lungul existenței sale, a fost gazda unor manifestări culturale și științifice de amploare pentru întreaga Transilvanie. Luna octombrie a anului 1938 înregistrează două astfel de acțiuni: 1. CongresulSocietății române de neurologie, psihiatrie, psihologie, endocrinologie și medicină legală, desfășurat în  zilele de 2-4 octombrie 1938 și 2.  Congresul anual al Federației naționale a Presei din provincie, la sfârșitul aceleași luni de toamnă.

În cele de mai jos facem referire la  întrunirea ziariștilor, în ospitaliera cetate istorică a Sibiului. Publicația „Foaia poporului” informa cititorii despre intenția organizării acestui congres (anul 46, 1938, nr. 44 din 30 octombrie, p. 3).  Federația presei din provincie, din care fac parte în prima linie ziariști din Vechiul Regat, hotărește ținerea  la Sibiu a celui de-al VII-lea congres, în diacronia acestor manifestări.

Considerăm că sunt bine venite câteva informații cu privire la Federația Națională a Presei din Provincie. La inițiativa și convocarea lansată de „Sindicatul din Oltenia”, un număr de peste 200 de ziariști din toată țara se întrunește în vara anului 1932 la Galați, și , într-un entuziasm general, pun bazele acestei Federații. La actul de constituire al Federației achiesează ulterior „Sindicatul ziariștilor din Galați”, „Uniunea ziariștilor profesioniști din Banat”, „Asociația Presei din Bucovina și Moldova de sus”, „Sindicatul Presei din Crișana și Maramureș”, „Asociația presei buzoiene”, „Uniunea ziariștilor profesioniști din Dobrogea”, „Asociația Presei din Iași”, „Sindicatul Presei din Piatra-Neamț”, „Asociația presei din Bacău”, „Asociația ziariștilor profesioniști din Moldova de mijloc”  și  „Uniunea ziariștilor români din Transilvania.”

Ziariștii din Transilvania și Banat, organizați de mai multe decenii în Sindicatul Presei din Ardeal, au fost trecuți cu vederea cu acest prilej – pentru a ne exprima delicat- deși între aceștia se numărau  nume sonore, gazetari cu experiență bogată în ale meseriei. Maturul lor sindicat profesional, cu sediul la Cluj, părea a fi inexistent pentru noua Federație înființată recent. Replica ardelenilor este de înțeles: „Cu toate acestea, ca organ românesc, existent pe aceste plaiuri de aproape o jumătate de veac, salutăm cu bucurie pe mânuitorii scrisului românesc veniți în orașul nostru -, indiferent între ce împrejurări au poposit – și le urăm spor la muncă.”

În dimineața zilei de 30 octombrie 1938, la orele 8,30 descind din tren congresiștii, reprezentanți ai presei române din toate colțurile țării, întâmpinați fiind  de o delegație condusă de primarul sibian dr. Sever Pop. De la gară, îmbarcați în automobile, aceștia s-au îndreptat spre hotelurile unde au fost cazați, ca apoi, cu toții să se întrunească la Hotelul Bulevard. De aici, in corpore, se îndreaptă spre Cimitirul central, unde  depun coroane și jerbe de flori pe mormintele eroilor din Primul Război Mondial, și ale  marilor personalități ale culturii și politicii din Transilvania înainte de 1918, luptătorii patrioți naționaliști:  Rațiu, Barițiu, Cristea. Se comemorează, într-un cadru solemn,  două decenii de la pecetluirea pe veci a sfântului act al Unirii tuturor românilor, săvârșit la Alba Iulia în prima zi a lunii decembrie 1918. Acțiunea s-a desfășurat sub patronajul de onoare al I.P.S. Sale  Nicolae Bălan Mitropolitul Ardealului.

Începând cu ora 11,30 congresiștii se adună la Prefectura județului, acolo unde, în Sala festivă, urma să se desfășoare prima parte a întrunirii. Aceasta, o adevărată  sărbătoare națională și culturală, se desfășoară sub patronajul unor personalități de vază: I.P.S. Sale Nicolae Bălan Mitropolitul Ardealului, a ministrului subsecretar de stat al Presei Eugen Titeanu precum și a generalului Dănilă Pop, Rezidentul regal al ținutului Mureș, a altor  reprezentanți ai autorităților civile și militare ale județului („Gazeta Transilvaniei”, anul 101, 1938, nr. 80, p. 8). Celebrul Pamfil Șeicaru, analizând latura profesională de ziarist al lui Titeanu scria în eseul despre acesta următoarele: „ Nu avea nici un atașament efectiv nici pentru oameni, nici pentru idei, așa cum un om grăbit nu are simpatie pentru un taxi”. Nimic nou sub soare, am zice noi !

Seria cuvântărilor este deschisă de asesorul consistorial, părintele protopop Teodor Scorobeț care binecuvântează lucrările Congresului și scuză absența Î. P. S.  Sale Nicolae Bălan  Mitropolitul Ardealului deplasat la București, la Patriarhie. Vorbitorul relevă importanța presei pentru lumea satelor și a opiniei publice, derulând  etapele luptei purtate în trecut, prin intermediul acesteia, în favoarea națiunii române. Se face un apel, totodată, la ziariștii prezenți pentru a sprijini, în continuare, instituțiile fundamentale ale statului. Se fac referiri la biserică, școală, armată și justiție, „organisme care depun susținute eforturi pentru a ne face buni creștini, buni români și buni cetățeni„ („Foaia Poporului”, anul 46, 1938, nr. 45, p. 1).

Urmează, rând pe rând,  colonelul Mihail Cămărașu, prefectul județului care aduce salutul armatei și al populației față de jurnaliști. Primarul dr. Sever Pop, urează un bun venit participanților și succes lucrărilor congresului, subliniind că „ ideea ținerii acestui congres în municipiul Sibiu a umplut inimile locuitorilor de bucurie”.  Dr. Gheorghe Preda, vicepreședintele ASTREI, transmite participanților salutul Asociațiunii, declarând următoarele: „Considerăm presa ca acea putere în stat, cu brațele vânjoase, care ajută la îndepărtarea relelor”. Pamfil Șeicaru, directorul publicației „Curentul” din București, aduce salutul presei cotidiene din Capitală. Salutul ziariștilor minoritari este transmis de Gabriel Sarkany. În luarea de cuvânt, Președintele Federației presei din provincie, Ștefan Vlădescu, sublinia faptul că: „Presa este o instituție care stă veșnic în Serviciul Statului și al societății. Deci, ziaristului i se cere în exercitarea profesiunii sale o curățenie sufletească mai presus de orice îndoială”. Francezul Didier Poulain de la publicațiile pariziene „Candide” și „Le journal”, aduce  un salut colegial celor întruniți în străvechea Cedonie. În finalul intervențiilor, subsecretarul de stat Eugen Titianu, subliniază rolul presei în general și pe cel al presei de provincie în mod special, cea care este  direct atașată și articulată pe nevoile locale. Oficialul apreciază loialitatea presei minoritare salutând pe reprezentantul acesteia din Ardeal și Banat.

 În cadrul întâlnirii de la Sibiu s-au discutat o serie de chestiuni profesionale: eliberarea de permise pe C.F.R. pentru membrii îndreptățiți, reglementarea calității de ziarist, propuneri în legătură cu activitatea Federației și în interesul general al presei, raportul secretarului general privitor la modificarea statutelor organizației ș.a. Forul de conducere al Federației a prestat o intensă activitate în vederea creării unor condiții optime de odihnă în timpul liber al ziariștilor. Se depun eforturi insistente pentru achiziționarea, la Mamaia și Insula Ada-Kaleh, a două terenuri pe care urma să se  construiască case de odihnă.

Federația se impune în mentalul colectiv printr-o activitatea culturală intensă. S-au pregătit și susținut conferințe și festivaluri culturale în diferite localități din țară. S-a militat pentru constituirea unei biblioteci profesionale și tipărirea unui „Buletin al Presei”, ultimele două în Capitală.

Organizația a inițiat și desfășurat o intensă propagandă în afara granițelor țării întreținând strânse și amicale relații cu organizații similare din Cehoslovacia și Iugoslavia, inițiind un pios pelerinaj la mormântul de la Oplenac al regelui Alexandru I al Iugoslaviei (născut în 1888-   asasinat în 9 octombrie la Marsilia), participanții depunând o coroană de argint. La Oplenac, parte a orașului Topala din Serbia,  se află mausoleul Casei regale sârbe și iugoslave.

Tot acum, aceasta a militat pentru epurarea din presa internă a elementelor străine, dușmănoase, de neamul românesc. Spiritele sunt agitate de Sindicatul Presei din Oltenia care, de la începutul anului (14 ianuarie 1938), s-a adresat comitetului de conducere al Federației cu o sesizare, prin  care, în esență, specifica: „Elemente străine de neamul nostru, deci de durerile și interesele lui, au acaparat presa românească, în bună parte, instituindu-se chiar stăpâni ai opiniei publice și profitori ai stărilor ce decurg din această stăpânire. Împotriva acestei stări, țara a început să reacționeze, lent, dar cu atât mai viguros, iar reacțiunea aceasta s-a transformat, în sfârșit, în măsuri de autoritate, pentru suprimarea acestor izvoare de discordie, provocare și imoralitate. În fața acestor stări organizațiile noastre profesionale trebuie să reacționeze. Întâia datorie o are Federația Generală a Presei din Provincie, care este exponentul autentic al presei din provincie și care trebuie să-i considere decăzuți din drepturile de membri și deci de ziariști recunoscuți ca atare pe ziariștii de altă etnie”. După excluderea acestor membri din organizație, Federația își modifica titulatura în Federația Națională a Presei din provincie. („TR”, anul 86, 1938, nr. 44, p. 2).

După această dură și nedreaptă epurare, reprezentanții scrisului cotidian s-au reunit în acest Congres la Sibiu spre a lua hotărâri mai presus de interesele și îndatoririle personale. Aceștia aveau și  au datoria  de onoare de a contribui la opera de consolidare a  noului stat român. Pentru un popor care e conștient de misiunea sa istorică presa reprezintă într-adevăr a patra putere în stat.

În după amiaza primei zile, Eugen Titeanu a vizitat comuna Rășinari, unde s-a dus în pelerinaj la mormântul marelui Mitropolit al Ardealului, Andrei Șaguna, apoi a vizitat localitatea stând de vorbă cu mai mulți locuitori.

Seara, în organizarea Primăriei, la restaurantul hotelului Bulevard, s-a oferit în onoarea congresiștilor un banchet la care s-au ținut mai multe discursuri. Președintele Federației Ștefan Vlădescu toastează și închină paharul cu șampanie în onoarea Majestății Sale Regele Carol al II-lea.  Se alătură Ion Conceata, în numele presei din Banat, Costică Darry, în numele presei din Moldova, Emil Lega în numele presei din Oltenia, C. Nădejde, în numele presei din Moldova, I. Gologan, în numele presei din Țara Bârsei, D. Iov, în numele presei din Basarabia, I. Bănciulescu din partea ziarului „România de Vest și C. Dragomirescu, în numele presei din Prahova. În încheiere cuvântă Eugen Titeanu care mulțumește organizatorilor pentru frumoasa manifestare de solidaritate profesională.

 În ședința de luni 31 octombrie s-au dezbătut mai multe probleme de ordin profesional și s-a ales noul comitet al Federației în frunte cu Ștefan Vlădescu, președinte și Virgil Molin, secretar general, realeși cu unanimitate de voturi.

                                                                                                            Lucian Giura