Primul final de saptămână al lunii august a debutat în forţă, la Cristian, comuna din lunca Cibinului care în ultimele trei decenii a ţinut să-şi modernizeze infrastructura utilitară și să își promoveze agenda culturală locală respectând tradiţiile şi obiceiurile locale. Încă de la finele anului trecut, primarul Ioan Seuchea a demarat pregătirile manifestărilor, dorind ca toate evenimentele programate – pentru marcarea celor 800 de ani de atestare documentară (1223-2023) -, să fie reprezentative şi memorabile.
Organizate de Consiliul Local şi Primăria Cristian, manifestările au inclus o serie de evenimente diverse. Dimineaţa zilei de sâmbătă a fost dedicată exclusiv descoperirii patrimoniului şi trecutului comunei, prin vernisarea unei expoziţii foto-documentare (în primărie şi muzeul local), dezvelirii unei plăci şi a unui monument memorial, vizionării unui film documentar, prezentării unui album monografic, lansării numărului 21 a „Gazetei de Cristian” şi a unui pliant cu harta localităţii, etc.
Evenimentele din deschidere au fost omagiate prin participarea ministrului Culturii, Raluca Turcan şi delegaţiilor localităţilor înfrăţite: oraşul belgian Leuven – Christiane Vanneck, Dirk Vansina, David Dessers -, şi Mihail Lozovoi, primarul comunei Sărata Galbenă – republica Moldova. După primirea tradiţională a invitaţilor – tineri cristereni în port popular, oferind tuturor invitaţilor pâine şi sare – şi intonarea imnului de stat al României, primarul Ioan Seuchea şi ministrul Culturii, Raluca Turcan au dezvelit, în aplauzele asistenţei, placa memorială fixată pe faţada primăriei. Sfinţirea plăcii memoriale a fost săvârşită de protopopul Petru-Toader Damian şi preoţii parohi dr. Adrian Roman şi Liviu Mujat, imobilul fondat la 1909, având o arhitectură unică în spaţiul sibian, fiind ideal pentru edificarea – în viitor – a unui muzeu al comunităţii, proiect exprimat în repetate rânduri de edilul comunei. Deschiderea efectivă a întâlnirii culturale, a făcut-o primarul Ioan Seuchea prin prezentarea invitaţilor, a importanţei evenimentelor dar şi a proiectelor susţinute de Guvernul României. Mica sală de consiliu a fost neîncăpătoare pentru mulţimea invitaţilor: consilieri locali, conducerile instituţiilor locale, profesori, sponsori, colaboratori, etc. În deschidere, ministrul Raluca Turcan a mulţumit pentru invitaţie, apreciind frumuseţea autentică a comunei, multiculturalitatea populaţiei şi spiritul locului, lunca Cibinului fiind leagăn de civilizaţie milenară. În numele I.P.S. Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, protopopul Săliştei, pr. Petru-Toader Damian, a înmânat primarului – o icoană sfântă -, întreaga manifestare fiind binecuvântată, spectatorii cunoscând două zile lipsite de canicula dogoritoare dar şi de furtuni sau rafale de vânt periculoase.
Film documentar și album monografic
Filmul documentar, creaţia regizorului de film şi teatru Marcel Ţintar, a captivat rapid interesul invitaţilor – atât pentru profunzimea documentării, cât şi prin coloana sonoră, atent selectată. Produsul „celei de-a şaptea arte” poate fi evaluat în timp, pentru valoarea documentară şi cea artistică, filmul fiind difuzat în cadrul manifestărilor în repetate rânduri şi vizionat de publicul prezent, regizorul manifestându-şi dorinţa de a-l completa cu imagini din cadrul manifestărilor. Prezentarea albumului monografic, elaborat cu sprijinul întregii conduceri a primăriei, a preoţilor parohi şi a conducerii şcolii, a pus în dezbatere documentul de atestare – prezentat de Ioana Mărginean, directorul Arhivelor Naţionale Sibiu – dar şi oportunitatea şi necesitatea apariţiei lucrărilor monografice ale comunităţilor sau/ şi ale instituţiilor locale. Descoperirile arheologice, atestă aşezarea neolitică pe traseul actualei autostrăzi, valurile de colonizări (ale saşilor şi ulterior a landlerilor) aşezându-se în sec. XII, în „insula” formată de braţele râului Cibin. Nu întâmplător, primul nume al localităţii este „Insula Christiana” (insula lui Cristian, sau insula creştină?); numele de insulă este atribuit evident, după situarea pământului înconjurat de braţele Cibinului, unul dintre braţe fiind cel care curge pe lângă moară (ulterior „canalul morii”), iar celălalt, la marginea nordică (albia secată, fiind astăzi şoseaua naţională E15). În context, prof. univ. dr. Eugen Străuţiu a prezentat exhaustiv nevoia apariţiei acestui tip de lucrări, reprezentând un mijloc eficient de comunicare a elementelor identitare locale, zonale şi regionale, cu un nivel larg de adresabilitate, pentru toate categoriile de vârstă.
Puţine comune se pot mândri cu monografii realizate de comunitatea săsească, sau cu lucrări de prezentare pentru încurajarea turismului, comuna Cristian implementând prin fonduri europene traseul tematic „Patrimoniu şi civilizaţia apei”, străzile cu cifre romane având poveşti minunate, ce aşteaptă să fie redescoperite. Profesorul Ion Chiş, directorul şcolii gimnaziale a prezentat comunitatea şcolară, cei 450 de elevi reprezentând generaţiile de mâine ale Cristianului, o adevărată forţă motrice creatoare, ce poate şi trebuie să pregătească viitorul din „Insula Christiana”. Dirk Vansina (fiul primarului Alfred Vansina, care a semnat în 1989, adoptarea localităţii Cristian, de oraşul Leuven) a prezentat un scurt istoric al relaţiilor bilaterale, cea mai interesantă şi pilduitoare relaţie internaţională din România! Audiind prezentarea, tradusă de prof. Dana Rotărescu, am rememorat evoluţia graduală şi progresivă a relaţiei dintre oraşul Leuven (capitala provinciei Brabantul Flamand – Belgia) şi comuna Cristian: adopţiune – înfrăţire – prietenie! Iar meritul incontestabil, unanim recunoscut, al acestui model de bună practică între comunităţi îl are doamna Chistiane Vanneck, membră a tuturor delegaţiilor belgiene, prezentă special la sărbătoarea Cristianului! În semn de adâncă preţuire, dezvelirea monumentului memorial din centrul istoric al comunei, în parcul din faţa şcolii gimnaziale, a fost făcută de primarul Ioan Seuchea şi doamna Christiane Vanneck şi sfinţită de preotul paroh, dr. Adrian Roman. Seria scurtelor expuneri a fost încheiată de primarul Mihail Lozovoi, edilul comunei Sărata Galbenă, raionul Hânceşti, republica Moldova, localitate înfrăţită cu comuna Cristian, la 24 ianuarie 2023, de ziua Unirii Principatelor Române. Toţi participanţii la întâlnirea culturală au dorit să imortalizeze evenimentele istorice, fiind făcute fotografii de grup în faţa primăriei, la monumentul memorial, dar şi în curtea muzeului, unde s-au instalat panouri expoziţionale permanente, cu imagini de ocupaţii, obiceiuri şi tradiţii, toate ilustrând cele opt secole de continuitate şi convieţuire. Vizitarea muzeului, a cetăţii fortificate „Sf. Servatius” şi a bisericii „Buna Vestire”, respectiv a Academiei săteşti „Înv. Ioan Dordea”, a reprezentat o adevărată incursiune în cunoaşterea comunităţii. Aici, l-am recunoscut ca o gazdă primitoare şi deschisă, pe domnul Mathias Krauss, custodele bisericii fortificate şi patronul societăţii Aquador; acesta, în calitate de ghid şi veşnic îndrăgostit de patrimoniul material şi imaterial local, ne-a dezvăluit dragostea pentru biserica evanghelică, dar şi sacrificiile făcute, cu credinţa nestrămutată că-şi va cunoaşte liniştea aici, pe aceste meleaguri! Pledând pentru relaţii de bună vecinătate, mesajul său a fost extrem de clar: descoperiţi ţinutul Sibiului, şi patrimoniul cultural al comunei Cristian, comună vizitată de regi şi preşedinţi de state, localitatea fiind fondată înaintea Berlinului şi Bucureştiului!
Un regal artistic al anului 2023, la Cristian
Programul manifestărilor a continuat pe stadionul comunal, un complex modern (cu teren de fitness) ce asigură toate condiţiile pentru desfăşurarea competiţiilor sportive locale, dar şi ale unor manifestări culturale de anvergură.
Aici, se cuvine a sublinia organizarea şi sprijinul de excepţie asigurat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale “Cindrelul Junii Sibiului” şi în special a doamnei manager Silvia Macrea, întregul program fiind coordonat de reputaţi specialişti în domeniu. Gazda efectivă a întregului festival a fost cunoscutul prezentator Traian Stoiţă, cel care a reuşit – timp de două zile – să prezinte un periplu pe multe meridiane ale globului, asigurând un ritm alert, specific marilor festivaluri. De pe scena festivalului, s-au transmis adevărate declaraţii de dragoste, pentru ţară, neam, preţuirea înaintaşilor, a culturii şi credinţei, toţi artiştii mulţumind pentru invitaţie şi faptul că au ajuns să descopere un colţ din această frumoasă comună. În prima zi, pe scena festivalului au urcat pe rând: ansamblul folcloric „Lublin” Polonia, ansamblul folcloric „Strămoşeasca” – Republica Moldova, ansamblul folcloric profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”, cu artiştii Robert Târnăveanu, Gabriel Dumitru, Izabela Tomiţă, Andreea Haisan, Oana Tomoioagă, Mariana Deac, Ionuţ Fulea, Aurora şi Săndel Mihai, Adrian Neamţu cu formaţia şi Ionuţ Micu, Ovidiu Nechita, Alina Bîcă. Seara s-a încheiat într-o atmosferă incendiară, aşteptarea fiind răsplătită pe deplin prin concertul extraordinar al celei mai în vogă vedete a momentului: Loredana Groza şi „AGURIDA”. Mii de tineri au ţinut să joace şi să danseze, fredonând versurile melodiilor Loredanei, aceasta demonstrând „live” că şi-a păstrat atât farmecul cât şi inocenţa începuturilor, reprezentând un adevărat model pentru toate generaţiile care o urmăresc şi o iubesc! O seară şi noapte de magie, încheiată apoteotic, târziu în noapte, printr-un superb spectacol de artificii, urmărit cu sufletul la gură şi aplauze de întreaga asistenţă, spectacolul stelar fiind realizat pe un fond muzical de excepţie.
Duminică, sărbătoare dedicată sufletului
Dimineaţa zilei de duminică, mulţi cristereni au dedicat-o sufletului, semn că credinţa în biserică nu s-a pierdut şi încă se mai ţine seama de înţelepciunea vorbelor bătrâneşti: „Nimic fără Dumnezeu!”. Aici, s-a remarcat că aceste manifestări au cunoscut cu adevărat „darul preamărit al lui Dumnezeu”, iar sărbătoarea ortodoxă „Schimbarea la faţă a lui Dumnezeu”, prin predica „Umblarea pe mare – potolirea furtunii” şi-a făcut efectul. După amiaza, pe stadion s-au reunit reprezentanţii instituţiilor judeţene şi al comunelor din Mărginime, toţi fiind invitaţi pe scena festivalului. Primarul Ioan Seuchea a redeschis oficial festivalul cultural artistic, mulţumind tuturor invitaţilor, neuitând să precizeze sponsorii manifestărilor : persoane juridice: Transavia S.A., CTP Invest Bucharest, Tracon SRL, Ovo Product Cooperativa Agricolă, Total NSA SRL, •Nobile SRL, New Concept Living SRL, Ynd Imob SRL, Ebs Real Estate Investment SA, RO Holland Invest SRL, Rinview Imob SRL, G&G House Invest SRL, Alpacom Casa Clima SRL, Cibo Realinvest SRL, Instal Grup SRL, Soma SRL, Scandia SA, Pecu Pan SRL, Ionesim Forest SRL; şi persoane fizice: Radu Seuchea, Ghiţă Conţiu Jr., Ioan Motronea. Primarul a ţinut să mulţumească membrilor Consiliului Local Cristian – Conţiu Gheorghe Nicolae, Dâmbu Dorel, Deliu Mihalca Ioana Mara, Dodoc Claudiu, Gligor Cornel, Gligor Ioan, Hulea Adrian-Constantin, Ihora Ioan, Mircea Daniel-Dumitru, Părian Dumitru, Scheau Cosmin, Scripcaru Lacrima-Elena, Vălean Gligor – dar şi colegilor din conducerea primăriei: viceprimarului Dumitru Părian şi secretarului general al comunei – Claudiu-Vasile Ştefan, precum şi aparatului propriu de specialitate (consilieri, inspector, referenţi, etc):Andreea Apostol, Mihaela Ghirca, Beniamin Conţiu, Zenaida Alexandra Ciocioman, Angela Cornelia Gligor, Dumitru Poplăcean, Daniela Bianca Crişan, Ana Dragomir, Mihaela Dănuleţiu, Elena Otilia Nan, Daniela Elena Dănuleţiu, Nicoleta Ionescu, Diana Mihaela Barb, Liviu Vasile Pop, Virgil Seuchea, Andrei Bela Benedek, Florinela Negoescu, Mariana Ghiorghica, Valer Sorin Ghirca, Dumitru Dragomir.
Alocuţiuni au prezentat reprezentantul Guvernului României în teritoriu, subprefectul Sebastian Şebu, vicepreşedintele C.J.Sibiu, Marcel Luca, senatorul Nicolae Neagu, deputatul Constantin Şovăială şi primarul Valentin Ivan – vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România (AcoR) şi preşedintele Filialei Judeţene Sibiu a ACoR; în toate luările de cuvânt au fost apreciate eforturile administraţiei locale pentru organizarea acestei sărbători de excepţie, susţinerea proiectelor locale şi dorinţa participării la sărbătorile viitoare. Duminica, au încântat asistenţa: fanfara „Neppendorfer Blaskapelle” – Sibiu, ansamblul folcloric „Cununiţa” Arad, ansamblul folcloric „Monarca de Mexico” – Mexic, ansamblul folcloric „Ceata Junilor” – Sibiu, Ioana Brad, Antonia Bogdan, Cristina Posa, Ion Chiş; orchestra de tineret a Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”; Răzvan Năstăsescu, Alina Pinca, Ovidiu Homorodean, Adriana Anghel, Mariana Anghel, Cristian Pomohaci, ansamblul folcloric „Achna Forest” – Cipru şi „Polytonic Orchestra” din Katerini – Grecia, Nicolae Furdui Iancu, Tudor Furdui Iancu şi Grupul Instrumental „Crai Nou”. Seara s-a încheiat târziu, în noapte, cu o petrecere bănăţeană cu Dumitru Teleagă şi Carmen Popovici Dumbravă, mulţi din spectatori dorind să continue serile magice de la Cristian!
Personalităţi ale lumii culturale sibiene şi naţionale au participat la manifestările culturale de la Cristian, spaţiul tipografic nefiind suficient pentru a prezenta lista celor prezenţi. Amintim că terenul stadionului a fost un spaţiu extrem de generos, găzduind standuri cu produse culinare pentru toate gusturile (inclusiv tradiţionale!), fiind un loc ideal de relaxare şi de agrement, pentru toţi cetăţenii comunei. Întreaga manifestare a fost o ocazie unică de a cunoaşte artişti consacraţi şi vedete „pe viu” – „în direct”, în localitatea natală! Aici, am aflat că vedete ale festivalului – Izabela Tomiţă şi Ion Opriş (directorul şcolii) – au fost adoptaţi de comunitatea locală, ei alegând să locuiască aici, în Cristian, fiind un adevărat capital cultural uman, pentru localitate. Pentru toţi cei care nu au participat sau doresc să revadă secvenţe din evenimente, primăria comunei îi asigură că acestea sunt prezentate pe pagina de facebook a primăriei. Am plecat din Cristian, cu sentimentul că am cunoscut o echipă frumoasă, unită, extrem de ambiţioasă în păstrarea identităţii locale şi afirmarea acesteia, dar şi cu speranţa că la viitoarele sărbători, va exista transport în comun – rutier sau feroviar – la final de săptămână!
Ştiaţi că studiile privind stabilirea potenţialului socio-economic de dezvoltarea zonelor rurale situează comuna Cristian pe locul 20 în România (spaţiul rural românesc având 2.861 comune, înglobând 12.957 sate) şi pe locul 2 în judeţul Sibiu?
Vă invităm să reveniţi aici, pentru a descoperi frumuseţea tainică a unei comune europene, care respectă credinţa fiecăruia, demonstrându-se vrednici urmaşi ai locuitorilor din „Insula Christiana”. Cotidianul „Tribuna” urează „La mulţi ani, comuna Cristian!” – „La mulţi ani tuturor cristerenilor, oriunde v-aţi stabilit!”.
Marius HALMAGHI