CNAIR asigură continuitate financiară și ritm accelerat pe autostrăzile Sibiu–Pitești și Sibiu–Făgăraș

Într-un interviu acordat de Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, instituția care gestionează marile proiecte rutiere dă asigurări că lucrările pe Autostrada Sibiu–Pitești, inclusiv pe tronsoanele dificile de munte și pe tunelul Momaia, precum și pe Autostrada Sibiu–Făgăraș, nu vor fi afectate de actualul context fiscal-bugetar.

Cristian Pistol subliniază că prioritatea CNAIR este menținerea fluxurilor financiare către constructori și respectarea termenelor de plată pentru a evita orice risc de blocaj.
Oficialul precizează că supervizarea strictă a șantierelor, corelarea progresului fizic cu cel financiar și colaborarea cu antreprenorii au permis nu doar evitarea arieratelor, ci și accelerarea unor lucrări, cu posibilitatea de deschidere anticipată a unor secțiuni.

În actualul context fiscal-bugetar, cum reușește CNAIR să mențină continuitatea plăților către constructori, mai ales pe proiectele mari unde necesarul lunar de cash este foarte ridicat?

Cristian Pistol, Director general CNAIR: Colaborăm cu antreprenorii, supervizorii și factorii decizionali ai ministerelor de resort pentru a asigura un climat stabil și predictibil pentru derularea contractelor. Prioritatea este și rămâne menținerea fluxurilor financiare pentru proiectele aflate în prezent în derulare.

Ca strategie am impus în ultimii ani respectarea termenelor privind decontările rezultate direct din obligațiile contractuale și chiar urgentarea plăților. Această abordare a permis accelerarea multor proiecte și deschiderea circulației chiar înainte de termenul contractual. Trebuie să menționez că la ora actuală nu înregistrăm arierate și îmi doresc să putem menține această abordare pe viitor.

S-a discutat mult despre decalajul dintre progresul fizic de pe șantiere și nivelul de decontări. Cum gestionați această diferență și cum vă asigurați că antreprenorii primesc la timp banii pentru lucrările efectuate?

C.P.: Decalaje între progresul fizic și nivelul decontărilor sunt determinate în mare parte de ritmul întocmirii de către antreprenor a documentațiilor aferente situațiilor de lucrări.

E bine să amintim faptul că echipele de supervizare urmăresc atât ritmul de execuție al lucrărilor cât și calitatea acestora. După efectuarea recepției calitative a lucrărilor supervizorii se asigură că sunt întocmite conform certificatele de plată, iar CNAIR asigură plata sumelor datorate antreprenorilor. Astfel, se susține continuitatea și fluiditatea execuției lucrărilor.

Este bine de subliniat că până în prezent CNAIR a efectuat plăți de cele mai multe ori la jumătatea termenului maxim de plată contractual, tocmai pentru a onora cu bună-credință parteneriatul creat în ultimii patru ani cu antreprenorii.

Care sunt mecanismele prin care CNAIR monitorizează relația progres fizic – plăți efective?

C.P.: Atât în cadrul contractelor de lucrări cât și în cele de servicii de supervizare sunt prevăzute mecanisme pentru monitorizarea lucrărilor și plăților aferente acestora. Supervizorii întocmesc certificate de plată, mențin o corespondență și efectuează verificări pe teren pentru a corela progresul fizic cu cel financiar.

Situațiile de lucrări se aprobă de către Inginer/Supervizor și ulterior Certificatele Interimare de Plată de către beneficiar.

Antreprenorii transmit lunar programe de lucrări actualizate care includ și cash flow-ul necesar susținerii execuției lucrărilor. Aceste documente, avizate în prealabil de către supervizori, oferă CNAIR imaginea reală a evoluției lucrărilor precum și o estimare a sumelor necesare proiectului.

Pe Autostrada Sibiu–Pitești, secțiunile de munte presupun lucrări extrem de complexe și costisitoare. Se pot oferi garanții că aceste tronsoane nu vor fi afectate de constrângerile bugetare actuale?

C.P.: Autostrada Sibiu–Pitești este un proiect strategic la nivel național și european, fiind parte a coridorului TEN-T, ceea ce îi conferă o importanță deosebită în ceea ce privește alocarea resurselor.

În acest moment, secțiunile de munte se află în execuție și consider că o eventuală suspendare a lucrărilor ar reprezenta o greșeală strategică pentru România.

Obiectivul nostru este să continuăm lucrările și să asigurăm implementarea proiectului conform angajamentelor asumate. Dar nu noi suntem cei care putem garanta asigurarea surselor de finanțare.

Tunelul Momaia marchează o premieră pentru infrastructura rutieră din România. Cum susține CNAIR demersurile constructorului privind continuarea acestui proiect într-un context cu resurse limitate?

C.P.: Tunelul Momaia, parte a autostrăzii Sibiu – Pitești, reprezintă într-adevăr o lucrare de referință pentru infrastructura rutieră din România, iar complexitatea sa tehnică necesită o coordonare strânsă între toate părțile implicate.

Chiar și în contextul provocărilor generate de resursele limitate, CNAIR continuă să acorde o atenție sporită acestui proiect care a ajuns la un stadiu foarte avansat de execuție.

Prin verificările constante în șantier și printr-un management atent al resurselor financiare și operaționale, ne asigurăm că proiectul avansează în ritmul necesar și că sunt create toate condițiile ca acest obiectiv major de infrastructură să fie finalizat în condiții de siguranță și calitate.

Este posibil ca secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu -Pitești, pe care se află tunelul Momaia, să fie deschisă circulației chiar de anul viitor, adică mai devreme față de termenul contractual, care este anul 2027.

Pentru Autostrada Sibiu–Brașov, unde așteptările publice sunt mari, în ce stadiu se află lucrările pe șantiere?

C.P.: În primul rând trebuie să mă refer la secțiunea Sibiu–Făgăraș unde se lucrează deja pe 3 din cele 4 tronsoane. Unul dintre tronsoane, cel cuprins între Boița și Avrig va intra și el în execuție după finalizarea fazei de proiectare.

Din perspectivă contractuală întreaga secțiune Sibiu–Făgăraș, în lungime totală de 68,05 km, trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2028.

În ceea ce privește autostrada Făgăraș – Brașov, avem acum în derulare un contract pentru completarea Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic, contract care trebuie să fie finalizat anul acesta. După aceea vom pregăti documentația și vom lansa în licitație contractul pentru construcția celor 50 km ai acestui sector de autostradă. Bineînțeles că evoluția proiectului va depinde de sursele de finanțare care ni se pun la dispoziție.

Ce lecții ați învățat din experiența PNRR și din situația de supracontractare, astfel încât planificarea bugetară să fie mai realistă pe viitor?

C.P.: Din perspectiva noastră PNRR a reprezentat o sursă de finanțare importantă pentru derularea unor proiecte de care România are nevoie, dar și pentru dezvoltarea economiei naționale în ansamblu.

Este știut faptul că 1 leu investit în infrastructură aduce economiei beneficii în valoare de cel puțin 2,5 lei.

În ceea ce privește licitațiile, vă pot asigura că toate contractele lansate fac parte din Planul Investițional aprobat de Guvernul României în anul 2021 și toate au fost lansate doar după ce  indicatorii tehnico-economici au fost aprobați de executiv.

În plus, toate aceste obiective lansate în licitație sunt cuprinse în lista proiectelor eligibile, aprobată prin Decizia Comisiei Europene din luna decembrie 2022.

Pe de altă parte, una din lecțiile acestei perioade este că putem să avem performanțe notabile prin muncă și prin seriozitate, dar și că trebuie să fim pregătiți pentru orice situație neprevăzută.

Cum pregătește CNAIR terenul pentru noi licitații, astfel încât să porniți rapid lucrările odată ce există surse de finanțare clare?

C.P.: Vom calibra viitoarele investiții ținând cont de restricțiile bugetare.

Pregătim documentațiile necesare lansării unor noi proiecte, dar vom lansa aceste obiective în licitație doar în momentul în care ni se vor asigura sursele de finanțare.

Privind spre sfârșitul anului 2025, câte șantiere majore credeți că vor putea fi încheiate sau aduse la un stadiu avansat, pentru a transmite un mesaj de stabilitate și încredere către populație, investitori strategici și mediul economic?

C.P.: Îmi doresc să ducem toate proiectele la bun sfârșit și vreau să subliniez că până acum, instituțiile care gestionează strategia de investiții a României nu ne-au comunicat oficial decizii de sistare a unor lucrări.

Mizăm la ora actuală pe deschiderea a încă 115 km până la finalul anului și aici mă refer la cele două loturi din Tronsonul Ploiești- Buzău al A7, al unui sector de 50 de km, între Focșani și Adjud, tot pe A7, la Drumul Expres Brăila – Galați, la o secțiune din Autostrada Transilvania cuprinsă între Poarta Sălajului și Nușfalău. Acești km se vor adăuga celor 54 km de drum de mare viteză deschiși de la începutul anului până acum pe secțiunea 5 a Autostrăzii Sibiu-Pitești, pe Drumul Expres Craiova-Pitești, pe drumul expres care asigură legătura dintre DN1 și A3 și pe semi inelul sudic al Autostrăzii de Centură a Capitalei.

Pentru a menține însă performanțele din ultimii ani este nevoie să ne păstrăm predictibilitatea față de antreprenori. Rezultatele vin inclusiv din colaborarea onestă dintre mediul de afaceri și instituțiile publice, iar o relație corectă aduce beneficii întregii societăți.