* Ce folos că limba română este atât de bogată în sen­suri şi nuanţe, dacă mulţi dintre cei care o vorbesc folosesc maximum 100 de cuvinte, unii din neştiinţă, al­ţii din lene, preferând să ia formulări de-a gata, cum fac cei angajaţi la posturile de televiziune şi invi­taţii lor la tot felul de talk-show-uri insipide. Se vorbeşte mult şi prost, doar cât să treacă timpul. Culmea este că nu sunt puţini cei care mai cred în bali­verne, în vrăjitoare, în ghicitoare, în horoscop, când, de fapt, vorba lui Shakespeare,"nu în stele se află desti­nul nostru, ci în noi înşine". * Sunt unii care fac mare caz pe tema discriminării femeilor, care, maram, n-ar fi tratate ca egale ale bărbaţilor, creându-se chiar aso­ciaţii care să le apere interesele. Problema e falsă şi am apreciat-o pe Marilyn Monroe, care a declarat sim­plu şi la obiect; "Nu-mi pasă că trăiesc într-o lume a bărbaţilor, atâta vreme cât pot să fiu femeie". * Când încerc să alung plictisul unei zile cenuşii, în care n-am chef de nimic, iau din bibliotecă un volum de-al lui Mark Twain cu aforisme şi uit de toate mizeriile acestei lumi: "Am refuzat să particip la înmormântarea lui, dar am trimis o scrisoare foarte politicoasă, prin care am fost de acord cu acest eveniment; Moartea naturală survine când mori singur, fără ajutorul unui medic; Ne putem apăra de ispite, dar suntem prea laşi să o facem; Când eşti furios, numără până la patru, când eşti foarte furios, înjură; Vinul german se distinge de oţet datorită etichetei". Mai am, dar le păstrez pentru o ru­brică viitoare. * Boala secolului, spun analiştii, ar fi obezitatea, nu maladiile cunoscute, de care ne temem pe măsură ce înaintăm în vârstă. Asta-i viaţa. * Istoricul grec Plutarh spunea că "cei mai buni cai ies din cei mai sălbatici mânji, se cade doar să fie educaţi şi că­lăriţi cum se cuvine. "S-ar putea ca regula aceasta să li se potrivească şi oamenilor. * Prof. univ. dr. Virgil Ştefan Niţulescu, fost director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi redactor-şef al Revistei Muzee­lor, susţine că, în ultimii 30 de ani, 111 muzee din România" au fost văduvite de sedii şi bunuri". Dacă punem la socoteală şcolile, bibliotecile, teatrele şi alte obiective culturale, revendicate şi obţinute de diverşi inşi, moştenitori reali sau falşi ai celor care le-au edificat, românilor nu le mai rămân decât câteva case de cultură şi cămine culturale, care s-au construit în perioada Dej-Ceauşescu…* Într-un supliment al revis­tei Dilema veche (tot mai anostă şi mai scumpă), mai mul­te personalităţi au fost întrebate: "Vă amintiţi de o prostie pe care aţi făcut-o (şi o regretaţi)? "Mi-a plăcut sinceritatea lui Theodor Paleologu:"Singurele pro­stii pe care consider că le-am făcut în viaţă sunt că­sătoria şi intrarea în politică." Alţii ,ca să fie interesanţi, au bătut câmpii. Cum zicea un scriitor: "E mai bine să taci şi să pari prost, decât să deschizi gura şi să risipeşti orice îndoială.". Vorba latinului: "Si atacuisses, philosophus mansisses!"