Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în frumoasa gospodărie a Reședinței de Vară a baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul de la acea vreme al Transilvaniei, creșteau, alături de numeroase alte animale mai mult sau mai puțin specifice locului, câteva exemplare de bivol alb (Bos bubalus var. alba).

Animalele au fost aduse în Avrig la comanda specială a baronului, tocmai din Egipt și au reprezentat o atracție deosebită a vremii, iar succesul aclimatizării și înmulțirii acestora, precum și faptul că puteau fi folosite la diverse munci grele și produceau lapte mai gustos și gras ca cel de vacă, le-au făcut cunoscute.

Faima acestui experiment a ajuns până la porțile Împăratului Iosif al II-lea care, după ce a văzut bivolii albi cu prilejul unei deplasări în Transilvania, a cerut baronului Samuel von Brukenthal să-l trimită câteva exemplare ale acestui animal.

Cu timpul însă, deoarece bivolii albi (bivolițele) cresc, se maturizează, sunt mai greu de întreținut și mai puțin productivi ca vacile, rasa a dispărut de pe teritoriul Transilvaniei.

O reparație în semn de recunoaștere și recunoștință pentru Samuel von Brukenthal

Actualii administratori ai complexului baroc de la Avrig s-au gândit să repare oarecum situația și, în semn de respect și recunoștință pentru personalitatea deosebită a binecunoscutului înaintaș, dar pentru a adăuga un element de atracție, au hotărât achiziționarea unui mascul și a unei femele din rasa bivol alb, care să trăiască în gospodăria lor. Animalele au ajuns deja de câteva săptămâni bune la Avrig, au trecut cu bine peste perioada de aclimatizare și acomodare cu noul loc, iar acum pot fi văzute de orice vizitator al Palatului Brukenthal Avrig într-unul din țarcurile special amenajate în zona gospodăriei.

Chiar dacă nu are deloc amploarea din vremurile lui Samuel Von Brukenthal, în actuala gospodărie a complexului baroc de la Avrig cresc sau au crescut diverse specii de animale sau păsări. Aici există păuni, găini, rațe, porci, oi, capre și până cu demult, au crescut bivolițe negre, ponei și cai.

Baronul – un pasionat de științele naturii…

Printre marile pasiuni ale baronului Samuel von Brukenthal a fost și cea pentru științele naturii, botanică și zoologie.  La reședința de vară din Avrig, dar și pe domeniile deținute în regiune, guvernatorul Transilvaniei a avut culturi și livezi diverse, a crescut animale din rase diferite, multe dintre aceste experimente constituind, ulterior, factor de progres și dezvoltare în zonă.

„Frumusețea și potențialul văii Oltului l-au determinat pe Samuel von Brukenthal să înceapă, împreună cu generalul Adolf von Buccow, construirea la Avrig a unei gospodării în care să fie cultivate produse locale și aclimatizate produse de import. După moartea generalului, baronul a preluat gospodăria și, colaborând cu țăranii locali, a reușit adaptarea unor culturi la condițiile climatice specifice zonei. Printre acestea se numără introducerea culturii cartofului și a culturii trifoiului. În anul 1788 este consemnată introducerea în țară a 95 de soiuri de păr, 40 de soiuri de piersic și 17 soiuri de măr. În grădina de zarzavat erau cultivate diferite legume. Tot în grădina de la Avrig erau cultivate fructe exotice, oranjeria baronului fiind renumită în epocă.

Domenico Sestini, călător străin care a vizitat Transilvania în secolul al XVIII-lea, este impresionat de moșia de la Avrig pe care o descrie astfel: „… Grădina este frumoasă în comparație cu cele din Transilvania… Când cobori de pe terasa înaltă a castelului din Avrig, întâlnești dovezi ale gustului ales al proprietarului. Specii rare de viță formează bolte umbroase, crângurile te atrag cu dealurile lor, un parc prin farmecul său te îndeamnă să te adăpostești în el, încât nu ai suficient timp să admiri fructele și plantele cele mai rare adunate din cele mai îndepărtate colțuri din lume (…). S-ar părea că cel care le-a adunat s-a gândit să experimenteze cultivarea lor în Transilvania (…). Toate aceste plante se produc în sere îngrijite … Plantele sunt aranjate pe secțiuni, după originea lor. În felul acesta sunt îngrijite și încălzite în secțiuni, după originea lor”.

De asemenea. Samuel von Brukenthal a fost interesat de îmbunătățirea raselor autohtone, a importat oi din Spania și bivoli albi din Egipt. Nu toate încercările au avut succes, unele animale nu se puteau adapta climei locale dar modul în care prosperau bivolii albi ai baronului demonstrau rolul îngrijirii adecvate în cazul acestei rase predispuse la boli. Intenția sa a fost ca activitatea desfășurată pe domeniile și în grădinile sale să fie un exemplu pentru conaționalii săi în exploatarea rațională solul. Totuși se pare că, sașii, conservatori din fire, nu au fost foarte receptivi la inițiativele baronului”, se menționează într-o secțiune a paginii de internet a Muzeului Brukenthal Sibiu (www.brukenthalmuseum.ro).

Conform zoosibiu.ro, „Bivolul alb este o specie sălbatică de bivol întâlnită în sud – estul Asiei. Specia poate fi şi astăzi prinsă şi relativ uşor domesticită”.

În prezent, specia a început să fie reintrodusă în țara noastră, pe teritoriul Transilvaniei, diverși crescători de animale deținând câteva exemplare, crescute alături de bivoli negri, specifici zonei.