Trei și numai trei erau evenimentele care umpleau stadioanele României înainte de 1989: adunările populare comuniste, evenimentele sportive și Cenaclul Flacăra. Evident, ultimele două erau singurele la care publicul venea de bunăvoie.

La Sibiu, Cenaclul Flacăra a fost de multe ori, în ani diferiți. Ba chiar au fost situații în care a revenit, la chemarea publicului, de mai multe ori în același an. Loc de desfășurare au fost, în funcție de anotimp, sălile orașului, stadioanele, dar nu numai. Cenaclul Flacăra a evoluat inclusiv la Curmătură, în aer liber, la începutul toamnei anului 1982, sau la Șanta.  În plus, spectacole au fost organizate la Mediaș, Agnita, Cisnădie, Dumbrăveni, Copșa Mică, Săliște sau  la Mârșa. Indiferent, însă, dacă s-au organizat la Teatrul  de Vară (terenul pe care s-a construit între timp sediul Teatrului de Balet), la Casa de Cultură a Sindicatelor (astăzi Centrul Cultural Ion Besoiu), pe stadioanele Voința, Șoimii, sau pe Municipal, cenaclurile de la Sibiu au strâns laolaltă  mii de oameni.

Fenomenul Cenaclul Flacăra s-a manifestat între 1973 și 1985 și este  greu de explicat generațiilor de astăzi, mai cu seamă că ceea ce se întâmpla nu are mai nimic de-a face cu ceea ce se întâmplă astazi la marile evenimente. Revista Flacăra numea întâlnirile  ˝întâmplări cu muzică și poezie˝. Se cânta live, se recitau versuri ale marilor poeți, ale debutanților sau făcute ad-hoc de liderul cenaclului, poetul Adrian Păunescu. În mod obișnuit, pe scena Cenaclului Flacăra urcau Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanițchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, Zoia Alecu, Tatiana Stepa, Vasile Șeicaru, Marcela Saftiuc, Alexandru Zărnescu și Ștefan Hrușcă. Lor, însă, li se alăturau, în funcție de an și de localitatea în care ajungea cenaclul, formații cunoscute  precum IRIS sau, mai aproape de sufletul sibienilor, RIFF. Dar și trupe mici, de liceu sau universitare.

Popularitatea Cenaclului a fost, după 1989, subiect de articole, emisiuni și chiar filme documentare. Pe de altă parte, tocmai succesul masiv  i-a adus și sfârșitul, unul tragic. S-a întâmplat în 1985, atunci când câțiva  tineri (5 sau, conform altor surse, 6) au murit striviți la unul dintre evenimente. A fost un incident despre care unii susțin că a avut drept cauză o vijelie care a întrerupt curentul, a lăsat stadionul în beznă și a condus la panică, iar alții că a fost generat de forțe ale fostei Securități (deranjată de nivelul la care ajunsese  Adrian Păunescu). Indiferent de cauză, tinerii au murit, iar Cenaclul Flacăra a fost interzis odată cu muzica folk.

Cenaclul Flacăra în Mărginimea Sibiului. Revista Flacăra – 1982

Isteria Sibiu 1982

De departe anul celor mai multe reprezentații în județul Sibiu a fost 1982. Cenaclul Flacăra revenea în  luna iulie  pe malurile Cibinului după aproximativ cinci ani de absență și anunța  evenimente inclusiv  în afara reședinței de județ.

Prima întâlnire din această serie  are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, cu începere de la ora 20.00. Dovadă  a succesului și a duratei este o relatare din Revista Flacăra, potrivit  căreia, după miezul nopții, pe scenă a urcat Vasile  Șeicaru.

˝La ora 1,30 sala cântă cu Vasile Şeicaru „Imposibila nuntă“. Se reiau versurile cîntecului „Ordinea de zi“ — „Viaţa noastră unde e / Viaţa noastră ce-aţi făcut cu ea ?“ – scrie în Revista Flacăra din 9 iulie 1982.

La a două reprezentație, din ziua următoare, Flacăra ajunge să-și împartă reprezentația între interiorul  și exteriorul Casei de Cultură fiindcă numărul sibienilor care nu au mai găsit bilete, dar se aflau în fața sălii, era foarte mare.

< La un moment dat conducătorul cenaclului a „dispărut“ pur şi simplu  cu o parte dintre membri. Aflând că afară erau sute de oameni care nu au bilet, poetul Adrian Păunescu și câțiva dintre colegi au susţinut o întâmplare de muzică și poezie în fața celor de afară. Întâmplarea de la Sibiu a continuat cu și mai multă ardoare. S-a cântat în sârbeşte, greceşte, ruseşte, englezeşte,  în ebraică, s-a adus un omagiu politicii preşedinteluiţării, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cântîndu-se „O şansă păcii“ , s-a cântat „Trăiască România“> – scrie în Flacăra, descriindu-se evenimentul din 3 iulie 1982.

Cenaclul Flacăra revine la Sibiu o luna mai târziu , într-o ˝microstagiune˝. Startul are loc la Teatrul de Vară, acolo unde spectacolul a durat nu mai puțin de cinci ore.

Este spectacolul în care a recitat și actorul Constantin Chiriac, actualul director al Naționalului sibian și președinte al FITS.

În această microstagiune toate evenimentele Cenaclului în municipiul Sibiu s-au organizat afară – la Teatrul de Vară și pe terenurile Voința și Șoimii, ultimele două, cu peste 10 mii de participanți (12 mii, respectiv 15 mii).

˝ Calitatea – Fascinant-fascinant-fascinant ! Atmosfera – sute de mii de volţi˝- scria Revista Flacăra descriind evenimentul de la Voința. Publicul, mult mai numeros decât se stabilise, stătea pe garduri și chiar pe blocul din spatele stadionului. Spectacolul a început la ora 18.00 și s-a încheiat la ora 1.30 .

Evenimentul de pe terenul Șoimii (primul dintre cele două organizate acolo) a fost, de fapt, un spectacol mutat de la Cisnădie. Deși se cumpăraseră deja 700 de bilete,  oficialii au decis să organizeze spectacolul la Sibiu, într-un spațiu mai mare.

Primul cenaclu de pe terenul șoimilor a avut și un moment emoționant spontan, cauzat de anunțul unui deces în familia a doi tineri  din public care erau chemați, astfel, urgent acasă. Spectatorii s-au ridicat în picioare într-o reculegere nedictata de nimeni. ŞtefanHruşcă a cântat „Rugă pentru părinţi“, zeci de sibieni izbucnind în lacrimi.

În județ Cenaclul Flacăra adună mii de oameni: la Mediaș, pe Stadionul Gaz Metan au fost 5000 de spectatori,  la Șanta au urcat 1000 de sibieni că să-i vădă, la Agnita, pe terenul de sport au fost 3000, la Copșa Mică , pe teren, 1500, la Curmătură 500 de spectatori,  iar la Mârșa s-au organizat două spectacole, unul de o ora și un sfert – în sală, iar celălalt de  trei ore, pe stadion, în prezența a 4000 de spectatori.

De fapt, la Mârșa, a fost același spectacol, început în interior, într-o sală de sport în care cu greu s-a mai putut respira din cauza aglomerației și continuat afară.

<Primim cu bucurie vestea adusă de organizatori că propunerea conducătorului cenaclului de a continua afară poate fi satisfăcută, că totul este deci pregătit pentru a ne putea muta pe stadion. Constantin Ionescu, sunetistul nostru şi Cristian Nemuc (pompierul), ajutorul său, echipa tehnică ajutată de tot restul cenaclului, repun totul în stare de funcţiune în mai puţîn de o oră> – scrie în relatarea de la fața locului  Revista Flacăra. Aceeași publicație  face două mențiuni cu valoare istorică: cea a debutului la Agnita a Grupului Mediensis, din Mediaș și cea a debutului lui Ioan Gyuri Pascu.

Cenaclul Flacăra la Sibiu – Tribuna, 1975 – Colecția Bibliotecii ASTRA

Cenaclul Flacăra a rămas  în județul Sibiu nu mai puțin de 11 zile, iar înainte de plecare se mai întâmplă ceva. Câteva sute de tineri sibieni vin să-și ia la revedere de la echipa lui Adrian Păunescu și cântă sub geamurile Hotelului Bulevard (astăzi Continental Forum).

˝… Membrii Cenaclului Flacăra, cazaţi la hotelul Bulevard, au fost sculaţi cu noaptea-n cap cum se spune de propriile lor cântece. Desigur, mulţi dintre ei au crezut că visează. De fapt ce se întâmplase ? Hotelul fusese înconjurat de sute de tineri care veniseră să-şi ia rămas bun de la oaspeţii care, prin arta lor, timp de câteva zile, au făcut din judeţul Sibiu o capitală a muzicii şi a poeziei. Totul era un adevărat spectacol, dat de data aceasta de către public˝- scrie Revista Flacăra. Artiștii au ieșit din camere și au invitat publicul în Parcul ASTRA, fiindcă se blocase circulația…

Poezie pentru Sibiu, în Tribuna

La capătul celor 11 zile, Adrian Păunescu lasă Tribunei, pentru Sibiu, o poezie scrisă special și publicată pe 8 septembrie 1982.

DE DRAG DE SIBIU

Tu eşti de toate, limpede cetate,

Eşti ca un ax, la un stelar burghiu,

În miezul unei ţări înrourate,

Frumosul nostru liniştit Sibiu.

(…)

Din mine nimeni n-o să mai reprime

Un simţământ ce mi-a ajuns firesc

Că parcă sunt născut în Mărginime.

Atîta o visez şi o iubesc.

Şicîndîţi văd ciobanii, pe şosele,

Muncind din greu, călătorind mereu,

Eu îi salut cu vorba gurii mele

De parcă sunt de-ai mei, din satul meu.

Și simt din nou că sunt momente-n care

Eternitatea-ncape-n omul viu

Precum încape cerul, tot, în mare

Ardealu-ntreg încape în Sibiu.

Tribuna, 8 septembrie 1982 – colecția Bibliotecii ASTRA

Sfârșitul

Cenaclul Flacăra revine în județul Sibiu în iunie 1983 (Mediaș, Dumbrăveni, Sibiu)  apoi în  martie  1984. Din nou record de spectatori: peste 10.000 la Sibiu, peste 9.000 la Mediaș. Urcă pe scenă copii sibieni care au, probabil, astăzi, la rândul lor copii…

În perioada 1973-1985 Cenaclul Flacăra a organizat 1615 manifestări cu un număr total de spectatori de peste 6 milioane. Potrivit postmodernism.ro, cel mai lung spectacol al Cenaclului Flacăra a fost la Galați, în 1983. Evenimentul a început la ora 18.00 și s-a încheiat la ora 7 dimineața.

Adrian Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici autori români ai perioadei comuniste. După Revoluția din 1989 a intrat în politică. S-a stins din viață în anul 2010, la 67 de ani.

Nicolae EREM