România intră în 2025 cu perspective economice mixte, marcate de o creștere economică estimată la 2,5% și o inflație prognozată să scadă la 3,5%. În ciuda acestor evoluții aparent pozitive, problemele structurale și costurile ridicate de finanțare rămân provocări majore, conform declarațiilor recente ale ministrului finanțelor, Tanczos Barna, într-un interviu pentru Digi24.

Creștere economică modestă și riscurile din spatele cifrelor

Prognoza de creștere economică de 2,5% sugerează o recuperare lentă a economiei, dar sub potențialul său real. În paralel, scăderea inflației la 3,5% reflectă o temperare a presiunilor asupra prețurilor, dar aceasta ar putea fi mai degrabă rezultatul scăderii cererii interne decât al unor îmbunătățiri structurale în economie.

Un aspect notabil este creșterea veniturilor fiscale, cu un plus de 70 de miliarde de lei în 2024 față de anul precedent. Deși această tendință este pozitivă, ea nu rezolvă problemele de fond ale economiei, precum deficitul de cont curent, care rămâne o sursă de vulnerabilitate.

Problemele structurale persistente: dependența de importuri

Ministrul a atras atenția asupra unei probleme cronice: dependența ridicată de importuri. Această situație subliniază lipsa competitivității producției interne, un factor care afectează echilibrul balanței comerciale și stabilitatea economică.

„Avem problemele pe care le avem de ani de zile, cele structurale. Avem deficitul de cont curent, aducem foarte multe lucruri de afară. Tot ce muncim noi în această țară, toată valoarea adăugată, în momentul în care mergem în magazine, se duce pe produse aduse de afară, fie produse din UE sau din alte părți. Problema este că nu producem suficient”, a declarat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.

Pentru a combate această tendință, sunt necesare programe care să sprijine sectoarele strategice, precum agricultura și industria alimentară, dar și măsuri care să stimuleze producția locală prin inițiative precum Start-Up Nation. Totuși, implementarea acestor programe va necesita resurse financiare și voință politică susținută, două variabile dificil de garantat în contextul actual.

„Trebuie să venim cu programele naționale pentru agricultură, industria alimentară. Start-Up Nation trebuie să continue, pentru a susține producția autohtonă”, a mai declarat Tanczos Barna.

Costurile împrumuturilor: un obstacol major

România continuă să se finanțeze la cele mai ridicate costuri din regiune, cu dobânzi situate între 7% și 8%. Această realitate reflectă un nivel ridicat de risc perceput de investitori, cauzat de deficitul bugetar mare și de lipsa unei traiectorii clare de consolidare fiscală.

Deși ministrul Finanțelor consideră că adoptarea unui buget la începutul anului este un semnal pozitiv, eficiența acestui plan va depinde de respectarea angajamentelor asumate, precum controlul cheltuielilor publice și creșterea veniturilor.

„Deja semnalul că avem un buget în ianuarie este un semnal pozitiv. Faptul că menținem și respectăm acest angajament de 7% este un semnal pozitiv. Faptul că o să ne ținem de controlul cheltuielilor în fiecare lună va fi încă un semnal pozitiv. Dacă avem creșteri de venituri peste cele prognozate, o să arate prudență, seriozitate față de investitorii străini. Nu o să mai fim neserioși să spunem că facem 10 lei și facem 5 și apoi să ne cerem scuze că nu am reușit. Deci, toate aceste semnale garantează pentru investitori că România este o țară stabilă”, a subliniat Tanczos Barna.

Apel la finanțare internă: o soluție cu limitări

Ministrul a propus ca o parte mai mare din nevoile de finanțare ale statului să fie acoperite de piața internă, prin titluri de stat adresate populației. Deși aceste instrumente, precum Tezaur și Fidelis, oferă avantaje atractive pentru investitori – dobândă neimpozabilă și riscuri reduse – succesul lor va depinde de disponibilitatea cetățenilor de a direcționa economiile către astfel de investiții, într-un context de venituri reale scăzute și incertitudine economică.

„Mai este un element care trebuie avut în vedere. Noi trebuie să încercăm să ne împrumutăm cât se poate de mult de pe piața națională, de la românii care au economisit niște bani și care ar putea, ba chiar trebuie să cumpere titluri de stat. Sunt cele mai sigure investiții. Dobânda nu mai pleacă din țară, se duce în buzunarul românilor, este dobândă neimpozabilă și le recomand tuturor să caute aceste titluri de stat, Tezaur și Fidelis, pentru că sunt cele mai bune investiții în momentul de față”, a precizat Tanczos Barna.