Amenajarea hidroenergetică Lotrioara: proiect energetic cu impact regional și provocări de mediu

În inima Văii Oltului, între localitățile Boița și confluența cu râul Lotrioara, un proiect ambițios de producere a energiei regenerabile își caută direcția printre betoane nefinalizate, echipamente lipsă și provocări de mediu. Este vorba despre hidrocentrala Lotrioara, parte a complexului hidroenergetic Cornetu–Avrig, un obiectiv început în perioada comunistă și abandonat timp de zeci de ani. Astăzi, în 2025, construcția este realizată în proporție de doar 1%, deși planurile sunt mari, iar zona vizată – una strategică din punct de vedere energetic și ecologic.

Proiectul, derulat de Societatea Hidroelectrica S.A., se desfășoară pe teritoriile administrative ale comunelor Boița și Turnu Roșu din județul Sibiu, extinzându-se marginal în județul Vâlcea, în zona localității Câineni. Hidrocentrala este proiectată să capteze apele râului Olt într-un sistem tehnic complex, format dintr-un baraj deversor, un lac de acumulare cu o suprafață estimată la aproape 79 de hectare, un canal de fugă, o stație electrică de 110 kV, precum și drumuri de acces și poduri cu o lungime totală de aproape 5 kilometri.

Totuși, realitatea din teren contrastează puternic cu ambiția proiectului. Din întregul sistem hidroenergetic, până în prezent a fost realizată doar incinta de execuție pe malul stâng, o platformă de șantier și parțial radierul barajului. Echipamentele hidro-mecanice și electro-mecanice – cum ar fi turbinele Kaplan proiectate pentru această centrală – nu au fost încă livrate, montate sau chiar fabricate integral. Proiectul este în stadiu incipient, iar autoritățile și investitorii așteaptă încă finalizarea studiilor de impact și reautorizarea completă.

Nu lipsesc însă complicațiile. CHE Lotrioara se află într-o zonă cu sensibilitate ecologică ridicată, suprapunându-se parțial cu situri Natura 2000 precum ROSAC0132 (Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu), ROSAC0122 (Munții Făgăraș), ROSPA0043 și ROSAC0085 (Frumoasa). Pentru a limita efectele negative asupra biodiversității – în special asupra speciilor de vidră, castor, pești endemic și nevertebrate protejate – Hidroelectrica a propus o serie de măsuri de protecție și monitorizare. Una dintre cele mai neobișnuite este planul de a proteja monumentul istoric Turnul Spart de la Boița prin construirea unei cuve de beton, astfel încât acesta să nu fie afectat de viitorul lac de acumulare.

În paralel, evaluările de impact asupra apelor – realizate în baza Legii Apelor și Directivei Cadru a Uniunii Europene – indică necesitatea unor măsuri de adaptare și remediere. CHE Lotrioara afectează direct mai multe corpuri de apă, inclusiv RORW8-1-124_B1 (râul Lotrioara și afluenții săi) și RORW8-1_B8 (râul Olt între Racovița și Robești). În consecință, proiectul va trebui să respecte obiective stricte de mediu pentru a nu altera starea ecologică a apelor din zonă.

Un studiu de fezabilitate recent, întocmit în 2022, propune modificări esențiale față de proiectul original: coborârea cu trei metri a nivelului de retenție, consolidarea DN7 și a căii ferate pe segmentele vulnerabile și echiparea barajului cu stavile moderne. În ciuda acestor actualizări tehnice, lucrările nu pot fi reluate fără reautorizare completă și finanțare suplimentară.

Deși în prezent pare doar o promisiune neterminată în mijlocul naturii, CHE Lotrioara rămâne un proiect de importanță strategică, cu potențialul de a contribui decisiv la tranziția energetică a României.