Alexandru Chituţă, managerul Muzeului Brukenthal îi răspunde lui Killian Dörr: "Cercetarea arheologică a unui mormânt, cum este în cazul nostru al baronului Brukenthal, nu înseamnă o profanare."

Managerul Muzeului Naţional Brukenthal, dr. Alexandru Constantin Chituţă, a făcut, într-o postare pe pagnia de facebook a muzeului, mai multe precizări privind intenţia de cercetare arheologică a mormântului care se spune că ar aparţine baronului Samuel von Brukenthal, situat în biserica evanghelică din Piaţa Huet. 

"Cercetarea arheologică a unui mormânt, cum este în cazul nostru a Baronului Brukenthal, nu înseamnă o profanare. Termenul de profanare înseamnă a trata fără respectul cuvenit lucruri considerate sfinte. Așadar, considerăm că invocarea acestui termen în spațiul public nu are niciun fundament. Există cazuri în țară și în străinătate în care cercetarea pe anumite morminte s-a făcut cu cel mai mare profesionalism și respect creștinesc față de cel înmormântat. Există astăzi și investigații non-invazive", spune Chituţă.

Replica vine în contextul în care prim-preotul Bisericii Evanghelice, Killian Dörr, care se împotriveşte cercetării arheologice a respectivului mormânt, a declarat că o eventuală investigare profesionistă ar "răvăşi" acel mormânt, şi că nu doreşte "profanarea" lui. Dörr a mai spus că doar o "curiozitate" nu este un motiv pentru ca să se deranjeze "somnul de veci al baronului". 

"În ceea ce privește așa-zisa „taină” a mormântului, de asemenea știu foarte bine că bisericile care pun cel mai mare accent pe taină sunt Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică. Iar cercetări au fost întreprinse și în mormântul lui Iisus Hristos din Ierusalim. Cred că Muzeul Național Brukenthal, împreună cu specialiștii din instituție și în colaborare cu alții din țară și din străinătate, este dator să scoată la lumină valorile culturale și dovezile existente", continuă Alexandru Chituţă. 

Refeitor la folosirea cuvântului de "curiozitate", Chituţă spune că acesta nu îi aparține, "iar folosirea acestuia ca argument în spațiul public, acesta fiind singurul argument, este fals și nu face altceva decât să ducă discuția în alte sfere". "Însă, după ultimele cercetări sociale și educative, într-o societate dependentă de știință și dezvoltare, curiozitatea constituie forța motrice pentru învățare, pentru idei noi și inovație. Mai mult, și în Biblie Iisus a îndemnat la curiozitate, cercetare și aflarea adevărului: „Cereți şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide" (cf. Matei. 7.1.). Am nădejdea la cei care lucrează în domeniul educațional că nu predau așa cum și își evocă public ideile!", continuă managerul muzeului.

"Ideea de a continua cercetarea și asupra mormântului Baronului Samuel von Brukenthal nu este una de pe o zi pe alta. Au fost discuții cu specialiști și au fost dezbătute și în cadrul Consiliului de Administrație al Muzeului Național Brukenthal, în toamna anului 2024. Menționez că 6 persoane din partea Parohiei Evanghelice CA din Sibiu au calitatea de membri cu drept de vot în cadrul Consiliului de Administrație", mai spune Alexandru Constantin Chituţă. 
Tot el precizează că Muzeul Național Brukenthal "este singura instituție care conservă, restaurează, depozitează și expune patrimoniul care face parte din colecția Brukenthal, colecție retrocedată în 2005 Parohiei Evanghelice CA din Sibiu. Se depun, constant, eforturi de găsire a fondurilor pentru restaurarea pieselor, a punerii în siguranță, dar și a promovării, cercetării și expunerii acestora".

Ideea cercetării mormântului nu este nouă, dar "nu s-a dorit"

"Ideea de a se efectua cercetări asupra mormântului fondatorului Muzeului Național Brukenthal este veche. Au fost expuse de subsemnatul membrilor parohiei sau unor istorici din Sibiu în timpul restaurării Bisericii Evanghelice CA", spune Alexandru Chituţă, care adaugă că anul trecut, într-o discuţie avută cu arheologul Daniela Marcu-Istrate de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din București, coordonator al șantierului de cercetare arheologică din timpul restaurării Bisericii Evanghelice CA din Sibiu, s-a ajuns la concluzia că "este necesară această cercetare și că în momentul de față, ca și atunci, s-ar fi putut întreprinde lucrări la mormântul Baronului, însă nu s-a dorit".

La fel, tot în urma dialogului cu Daniela Marcu Istrate şi "a relațiilor colegilor de la Muzeul de Istorie „Casa Altemberger”" s-a ajuns la concluzia că "este necesar ca ceea ce s-a descoperit în urma cercetărilor din perioada 2018-2019 să ajungă în patrimoniul Muzeului Național Brukenthal. Acest lucru nu s-a putut realiza atunci din cauza lipsei dialogului și colaborării cu fosta conducere a Muzeului".

"Cred că Muzeul Național Brukenthal, împreună cu specialiștii din instituție și în colaborare cu alții din țară și din străinătate, este dator să scoată la lumină valorile culturale și dovezile existente", mai precizează Chituţă, în replica sa.