Foto: Răzvan Negru
Județul Sibiu are rara șansă de a-și reabilita o parte a Centrelor de agrement pentru tineret, odinioară numite „tabere școlare”, apelând la banii Uniunii Europene. Dar și, în aceeași măsură, de a o rata. O realitate tristă, des întâlnită în România zilelor noastre.
În primăvara acestui an, Consiliul Județean Sibiu a demarat o amplă corespondență cu două instituții implicate în gestionarea taberelor școlare construite din banii românilor și aflate în proprietate publică. Acestea sunt Agenția Națională pentru Sport și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Sibiu, iar banii urmează să fie disponibili printr-o linie de finanțare europeană care poate fi accesată doar într-o foarte mică fereastră de timp și doar dacă vor exista documente pregătite pentru a fi „puse pe masă”.
„Tribuna” a urmărit pașii făcuți pe calea proiectelor de reabilitare a taberelor școlare din Săliște și Păltiniș, constatând că nu de puține ori extazul a fost înlocuit de agonie, viceversa rămânând și ea valabilă.
Pe 12 martie a.c., Consiliul Județean Sibiu a transmis Agenției Naționale pentru Sport (ANS) o adresă prin care își exprima disponibilitatea de a sprijini reabilitarea taberelor școlare din județul Sibiu, prin noua linie de finanțare europeană care urmează a fi lansată în cadrul Programului Regiunea Centru 2021-2027.
Pentru operativitate, adresa a fost înaintată și Direcției Județene pentru Sport și Tineret (DJST) Sibiu, în atenția directoarei Nicoleta David.
În document, administrația județeană propunea încheierea unui parteneriat între Autoritatea publică centrală responsabilă cu organizarea și funcționarea taberelor școlare (ANS), Structura teritorială a acesteia (DJST Sibiu) și Autoritatea publică locală (CJ Sibiu), asociere conformă prevederilor Metodologiei elaborate de finanțator.
Pe 26 martie a.c., ANS răspunde Consiliului Județean Sibiu că nu poate acoperi cheltuielile neeligibile din proiect, că prin Legea 296/2023 se prevede ca serviciile publice ale autorităților centrale urmează să treacă în subordinea consiliilor județene și că, în concluzie, instituția nu poate fi parte în proiect.
Pe 11 aprilie ac, Consiliul Județean Sibiu revine către ANS și DJST Sibiu, informându-le că eventuala preluare a taberelor școlare de către administrațiile județene din România este un proces de durată și că există riscul pierderii liniei de finanțare care urmează a fi lansată în acest an.
Pe 23 aprilie a.c., ANS își exprimă acordul pentru depunerea unui proiect de reabilitare a Taberei de la Săliște, având ca beneficiar DJST Sibiu, cu mențiunea că „ANS poate fi parte a acordului, dar nu poate asigura cofinanțarea pentru acest proiect”.
O săptămână mai târziu, pe 30 aprilie, ANS anunță CJ Sibiu că este de acord și cu includerea Taberei „Trecătoarea Cerbilor” din Păltiniș în lista proiectelor ce urmează a fi depuse spre finanțare, reamintind totodată, ca și în cazul taberei de la Săliște, că nu poate susține cota de cofinanțare, dar că își asumă statutul de parte în Acordul de colaborare.
Cele două locații au fost indicate de către deținătorii de drept ale acestora și, ca măsură de rezervă, ANS a transmis și o Listă a taberelor aflate în inventarul instituției, în eventualitatea în care una dintre propuneri, din diferite motive, nu va îndeplini criteriile de eligibilitate. În această listă au fost cuprinse atât centrele dedicate tinerilor construite în județul Sibiu la Cisnădioara, Sadu, Nou Săsesc, Șanta, Ocna Sibiului, cât și Căminul Sportiv de pe strada Goga din Sibiu, ștrandul „Voința” și sediul DJST Sibiu.
Așa cum arătam, CJ Sibiu a transmis pe 12 martie celor pe care îi dorea drept parteneri în proiectul destinat exclusiv reabilitării patrimoniului public administrat de către acestea, în speță ANS și DJST Sibiu, o primă formă a Protocolului de colaborare, document obligatoriu în procesul de întocmire a documentațiilor care preced cererea de finanțare. În esență, fără acest document toate eforturile de obținere a banilor europeni devin nule, întrucât doar în baza acestuia poată fi realizată documentația tehnico-economică a proiectului, cea care oferă o imagine clară a necesarului investițional.
Dar adresa din 12 martie a rămas fără răspuns! Drept urmare, CJ Sibiu retransmite ambelor instituții Protocolul de Colaborare, în cuprinsul căruia, negru pe alb, își asumă obligația de a asigura finanțarea integrală a documentației tehnico-economice, în limita sumelor prevăzute în bugetul propriu. Celor două instituții partenere le revenea doar obligația de a se implica în etapele de pregătire și evaluare a proiectului prin personal calificat, să furnizeze datele și documentele necesare și, la momentul depunerii Cererii de Finanțare, să semneze un Acord de parteneriat cu CJ Sibiu, obligatoriu conform normelor metodologice.
Câteva luni mai târziu, pe 6 iunie, ANS transmite că DJTS Sibiu se află în posesia taberelor din Săliște și Păltiniș vizate de proiect și că urmează a fi puse la dispoziția CJ Sibiu. De atunci, din nou, tăcere!
Nu este un secret pentru nimeni că „trenul cu bani europeni” nu așteaptă întârziații, că România a rămas deseori cu buza umflată pe peron întrucât ba ˝nu a avut bilet˝, ba a… încurcat mersul trenurilor. Ei bine, și asupra demersului Consiliului Județean Sibiu referitor la taberele școlare începe să planeze un tot mai mare semn de întrebare, rezultat din acest veritabil ping-pong în trei. Nu doar în sport ci și în administrație se înâmplă, iată, ca mingile la fileu (ridicate în cazul acesta de CJ Sibiu) să fie pierdute de ceilalți parteneri. Iar finanțatorul, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru), stă cu ochii pe ceas și va fluiera în curând finalul ˝partidei˝.
Tribuna a solicitat Consiliului Județean Sibiu și Agenției Naționale pentru Sport puncte de vedere și detalii referitoare la cele de mai sus. Autoritatea județeană a comunicat informații care au contribuit la elaborarea acestui articol, ANS, însă, nu a răspuns până la această oră.
Una dintre întrebările adresate CJ Sibiu a fost dacă pe parcursul demersului, în lipsa unui Protocol semnat, au fost angajate cheltuieli. Întrebarea a fost justificată de faptul că au fost organizate de către CJS două proceduri de licitație pentru servicii de proiectare în vederea modernizării taberelor. Răspunsul a fost negativ. Consiliul, deși a finalizat cele două proceduri, nu a încheiat contractele și nu a angajat cheltuieli în lipsa protocolului cu ANS.
Prin Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) 2014 – 2020, România a avut la dispoziție fonduri europene nerambursabile destinate pregătirii studiilor și documentațiilor tehnico-economice pentru investițiile pe care țara noastră le-ar putea realiza, tot din banii UE, în perioada de finanțare 2021 -2027. Potrvit informațiilor obținute de Tribuna, în anul 2023 a fost luată decizia retragerii de la finanțare a proiectelor care vizau pregătirea documentelor pentru modernizarea taberelor școlare din Băile Herculane, 2 Mai, Valea Bodului, Sălătruc și „Trecătoarea Cerbilor” din Păltiniș…
Așadar, un alt tren plecat din gara fondurilor europene. Dacă era prins, la acest moment, mai multe tabere școlare din România ar fi putut avea finalizate documentațiile tehnice inițiale, pregătite pentru a fi depuse spre finanțare la deschiderea noilor linii…
Foto: Răzvan Negru
Foto: Răzvan Negru
Foto: Răzvan Negru
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Marius MUNTEANU GHIUR
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ovidiu BOICA
b.o.n.
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
Ștefania VESA
Sportul subian este precum sefa lui: fara nicio legatura cu domeniul! Nu mai zic de profilul de campioana la sarituri cu prajina…