Acum 20 de ani pe vremea asta, în august 2005

Acum 20 de ani pe vremea asta, în august 2005, vremea era cam ciudată. OK, şi acum vremea e ciudată dar atunci era mai altfel: se trecea, aşa, lejer, de la arşiţă, la ploi cu inundaţii. Mai ales la inundaţii, atât la noi cât şi în Austria şi Germania. La americani era tot fain, că uraganul „Katrina” făcea ordine prin sudul SUA. Băsescu era preşedinte, creditul se dădea doar cu buletinul şi lumea era fiartă să ia bani cu împrumut pentru orice negândind la ce le va fi după. Litoralul era fără preţuri şi un fel de ţinut uitat de timp unde modernul se împletea cu vechiturile. Oamenii deja învăţau ce e aia dependenţa de telefon şi nu se ştia de Netflix, cloud sau Spotify, Încă şis e mai cereau chestii pe dischetă pe la instituţiile de stat, iar trotinetele erau cvasi-inexistente chiar şi în lumea copiilor. De energie verde şi „sustenabil” nici nu era vorba iar maşinile emanau tot felul e mirosuri de combustie pe carosabilele patriei. Dar să vedem ce era pe la Sibiu.

Deci, acum 20 de ani pe vremea asta…

… La Dumbrava încă mai exista tradiţionalul complex de (două) chioşcuri care era ca un simbol al locului, alături de vechiul han şi de „totemul” de dinainte de Disco-bar. Oricum aţi întoarce-o construcţia aceasta era mult mai puţin invazivă şi dădea o notă mult mai estivală decât ce avem acum acolo. De aici în vremurile când oamenii veneau aici cu 23-ul, găseai dulciuri, sucuri şi crenvurşti în corn, cunoscuţi ulterior ca hot-dog, iar popular ca nu spun cum ca să nu chirăie ofensaţii că folosesc cuvinte obscene în text. De remarcat numărul redus de maşini, un aspect demn de tot respectul. Apropo, încă mai exista staţia de tramvai. Acum e doar o rămăşiţă de tramvai, fără staţie.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Fiind an de inundaţii, judeţul nostru a dorit să nu le rateze, aşa că am avut şi noi partea noastră de contribuţie la peisajul general. De exemplu, în satul Calvaser, (a cărui denumire chiar sugerează ceva cu apa: Kalt Wasser – Apa Rece), o viitură de zile mari a năvălit de pe deal şi a făcut ceva atmosferă prin localitate: strada principală transformată în apă curgătoare, case şi grădini inundate, noroi, în fine, tot tacâmul. De mare ajutor în documentare mi-a fost o gaşcă de copii plus un câine, care mi-au oferit toate detaliine lecesare, deşi nu erau nici hidrologi nici meteorologi de profesie. Erau doar inundaţi. Acum cred că-s la casele lor şi au şi ei copii.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Aceeaşi situaţie, dar mai puţin gravă, a fost şi în comuna-reşedinţă, Şeica Mare, unde Pârâul Popii a luat cote de râu serios, inundând ceva locuinţe improvizate construite pe malul lui. Interesant e că unul dintre sinistraţi avea, în unica sa cameră de locuit, la loc de cinste, un poster cu… Adrian Năstase.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Centrul Sibiului era întors cu josul în sus, în numele a ceea ce va fi menţionarea lui, la remorca Luxemburgului, ca fiind capitală culturală europeană. Un deliciu pentru toţi localnicii, care simţeau şi ei cum e să te plimbi pe un şantier şi cam cât timp ia să cureţi noroiul acela lutos de pe încălţăminte. Asta ca să vedeţi cât s-a muncit pentru ca voi să staţi mândri în scaune şi să savuraţi berea aia plătită de trei ori mai mult.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…La „Simerom” fosta „Mecanica” actualmente mallul de la gară şi templu al gimnazialilor, era mare grevă mare. Nu am înţeles motivele, cred că nici ei nu înţelegeau motivele,c ea mai comică fază fiind când sindicaliştii protestatari mi-au spus că nu am voie să fotografiez fabrica decât cu acordul „doamnei directoare”. De ce? Pentru că, evident, este „proprietate privată” (fabrica adică). Nu s-au lăsat convinşi nici când le explicam că trotuarul nu e proprietatea sau în jurisdicţia doamnei directoare, aşa că i-am lăsat aşa. Protestul lor a avut efect, Simerom fiind demolată cu succes, ba chiar şi cercetată arheologic.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Mai vedeai chestii ori inedite, ori acum dispărute pe şoselele Sibiului, mult mai puţin poluate de maşini faţă de acum. De exemplu Piaţa Unirii blocată de un transport de recipienţi gigantici, cu alură de componente de rachete cu rază lungă de acţiune, care de fapt erau (acum cred că sunt, dacă nu le-au înlocuit) folosite la fabricarea berii. Chestia era inedită pentru că nu scrisese nimeni despre ea atunci. După a apărut articolul în Tribuna, era edită.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

Ce mai vedeai şi acum nu mai există fizic este maşina de intervenţie a Tursib, folosită pentru repararea liniilor de troleibuz. Încă sunt curios cine a făcut bani din demontarea lor… Pot paria că nu există oficial vreo imagine cu maşina asta, alşa că profitaţi de ea şi succes la privit.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Aşa arăta locul unde acum este biserica de la Gara Mică, cu hramurile Sf. Mucenic Pantelimon şi Acoperământul Maicii Domnului. Se pot observa trei containere de gunoi pe stil vechi, nişte ruine de leagăne şi un foc „handmade” şi sustenabil, al homeleşilor din zonă. Se pare că deja se săpa la fundaţia bisericii. Un exemplu de loc despre care nu se poate spune că arăta mai bine înainte.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Ultima cişmea stradală stătea cuminte şi nestingherită, la capătul străzii Brazilor, înspre Preot Bacca. Ca o mărturie a vremurilor când nu toate casele aveau apă curentă (nici măcar tradiţionalul robinet în curte) iar gospodinele şi chiar copiii aveau, de mai multe ori pe zi, program de venit cu găleata „la pompă”. Modul de funcţionare era simplu. Ridicai găleata, o prindeai de „creasta” aceea de sus apoi, cu puterea aia a ta, apăsai pe „maneta” aceea până venea apă. Apă venea atâta timp cât ţineai apăsat. Şi acum vă întrebaţi de ce nu mergea lumea „la sală” pe vremuri. Păi simplu, nu era nevoie,. Totul în jurul lor era o sală.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Mai puteai vedea în viteză, aroganţe la un cal putere pe Calea Dumbrăvii

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Complexul de chioşcuri de la Gară-Autogară funcţiona la cote maxime. Vad era, că vorba aia aveai „intrare” din toate zonele pe unde treceau călători cu bani, însetaţi, înfometaţi, cu chef de luat ceva rapid şi la botul calului, un suc, un sandviş, un hamburger o pizza, o cafea, o vodcă la plic, o sau un orice. Au dispărut în urma unui scandal dintre cei de la autogară şi proprietarul chioşcurilor, dar povestea asta se va petrece ceva mai târziu. Oricum aici, în imagine, erau pe ultima sută de metri ca funcţionare. Alte vremuri, ne digitale…

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ6

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ