A doua centrală nucleară a României trebuia să se construiască la Sibiu. Ceaușescu:”E un loc prea frumos”

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Judeţul Sibiu a figurat pentru aproape trei decenii, anii 80, 90 şi 2000, în programul naţional pentru construcţia de centrale nucleare. Din vremea lui Nicolae Ceauşescu şi până după 2000, în acest program nuclear, zona Arpaşului de Jos, mai precis Podeiul Arpaşului, era considerată ca fiind locaţia ideală pentru construcţia celei de-a doua centrale nucleare a României. În total, programul nuclear al României început de Nicolae Ceaușecu prevedea construcţia a trei centrale nucleare: la Cernavodă, apoi una pe râul Olt, lângă Făgăraş (uneori având drept alternativă o locație pe râul Mureș) şi, în fine, ultima, pe Someş, la Letca, în judeţul Sălaj, lângă Jibou. Programul s-a aflat în atenţia Guvernului și după Revoluţie, din motive geo-strategice şi de securitate.

Toate studiile şi prognozele făcute în perioada comunismului şi preluate apoi după Revoluţie susţin că cea de-a doua centrală nucleară, cea de pe râul Olt, urma să fie ridicată undeva în județul Sibiu. Cum în zona municipiului Făgăraş din Brașov (la granița cu Sibiul) erau deja construite Combinatul chimic de la Victoria (n. red- recent achiziţionat de compania germană Rheinmetall) şi Nitramonia, locaţia pentru noua centrală atomo-electică nu putea fi decât zona Arpaşului, unde relieful ajuta. Este, de altfel, o explicaţie logică în condiţiile în care la Mârşa exista o industrie puternică, dar şi o unitate militară de top a României. În plus, fabricile din municipiul Sibiu, Independenţa şi IPAS, produceau deja în anii 80 unele dintre piesele necesare sistemului de îmbogăţire a uraniului şi de răcire a apei pentru viitoarele reactoare nucleare de la centrala din Cernavodă.

În epoca Ceauşescu, Statul a reuşit să pună în funcţiune un grup al Centralei de la Cernavodă, al doilea reactor fiind realizat după Revoluţie.

Centrala nucleară din zona Arpaşu de Jos

În ceea ce priveşte construcţia centralei nucleare de pe Olt, lângă Făgăraş, sau din zona numită Podeiul Arpaşului au existat studii şi prognoze făcute de specialiştii Institutului de Fizică Atomică din Bucureşti, lucru certificat pentru Tribuna de surse bine documentate din domeniu. Acestea spun că mereu s-a vorbit de o a doua centrală nucleară pe Olt, lângă Făgăraş, iar în zona Arpaşului exista relieful propice pentru construcţia centralei. Sibianul spune chiar că a avizat proiectul centralei nucleare de pe râul Olt, lângă Făgăraş. Principalul atuu era debitului râului Olt, care ar fi ajutat foarte mult la răcirea apei şi a instalaţiilor viitoarelor reactoare. Trebuie menţionat că instalaţiile nucleare de pe râurile Olt şi Someş ar fi fost gândite să fie construite identice cu centrala de la Cernavodă. Un alt atuu era existenţa uzinelor Independenţa şi IPAS. De asemenea, în strategia lui Nicolae Ceauşescu se menţiona că apa caldă rezultată după răcirea viitoarelor reactoare să fie folosită pentru sistemul termic de încălzire termic din oraşele din apropierea centralei.

Legenda vizitei lui Ceauşescu în Podeiul Arpaşului

De construcţia unei centrale nucleare în zona Arpaşului au auzit, la mijlocul anilor 80, şi locuitorii din comuna Arpaşu de Jos. De altfel, dr. Gheorghe-Ovidiu Şerbu, fiu al comunei Arpaşu de Jos, în cartea sa intitulată „Arpaşu de Jos. Un sat în istorie – Istoria unui sat”, publicată în 2020, relatează despre o vizită a lui Nicolae Ceauşescu în zonă, tocmai pentru a prospecţiona o viitoare centrală nucleară. Dictatorul s-a uitat pe studiile şi prognozele făcute de specialiştii români în energie nuclează, însă ar fi refuzat zona Podeiul Arpaşului pe motiv că ar fi o zonă prea frumoasă.

„…După realizarea centralei nucleare de la Cernavodă, Arpaşu de Jos – Podeiul nostru cel de toate zilele a fost ales ca sediu a ceea ce trebuia să fie cea de-a doua centrală nucleară a României. Mai bine de doi ani de zile, diverse şantiere și specialiști s-au perindat pe terenul ce până în 1948, aparținuse obștii satului, sub numele de Composesorat. Studii, sondaje, calcule, apoi altă echipă, alte observații în teren…˝- scrie autorul în cartea citată. Doctorul Șerbu povestește întâmplarea din 1987:

˝…S-a auzit zgomot de elicopter peste sat. De la Ocolul Silvic se știa ca „cel mai iubit dintre pământeni”, dimpreună cu „savanta de renume mondial˝ erau la vila Paltinul, de lângă lacul Bâlea. (…) A doua zi, dimineața, era prevăzută vizita tovarăşului în Podei unde urma să bată primul țăruş al şantierului centralei. Din garda Preşedintelui, conform cutumei și protocolului de stat, a făcut parte și şeful Postului de Poliție Arpaș˝- scrie în cartea doctorului Șerb. Acesta mai citează amintirile sergentului-major Roman loan: < era o splendidă zi de toamnă, senin, cerul mai albastru ca oricând, vizibilitate maximă până la Olt și pe Dealul Noului. Lume multă adunată din județele Braşov și Sibiu, căci Podeiul este situat pe granița celor două județe. La un moment dat, coborând din zările albastre, și-a făcut apariția elicopterul prezidențial. Primul a coborât Ceauşescu care, bine dispus de rezultatele vânătorii din ajun, s-a întins ca după un somn bun, de i-au trosnit încheieturile și, apoi, s-a adresa „toarășei” Elena Nae, prima-secretară a județului Sibiu: „ te-ai cam îngrășat, îți umblă bine la Sibiu”>.

Elena Nae urma să fie schimbată in același an din funcție, iar în fruntea județului avea să fie instalat Nicu Ceușescu, fiul cel mic al familiei prezidențiale.

˝Apoi Nicolae Ceaușescu a făcut un tur de orizont şi a exclamat: „ce frumos e locul ăsta, e păcat să-l stricăm cu o centrală nucleară”. Toți îl priveau perplecși, neştiind cum să reacționeze, fiind siguri că e o glumă, cel dintâi „peltic” al nației părând pus pe șotii˝- scrie în cartea amintită.

În realitate, Ceaușescu nu glumea, iar acest lucru s-a demonstrat atunci cand seful echipei de specialiști i-a spus preedintelui că sunt deja toate studiile făcute. Ceauşescu s-ar fi întors spre aghiotantul lui și a întrebat: „cine e ăsta”? Și a spus apăsat: „ centrala, tovarăși, nu se face aici, e un loc prea frumos” !

Autorul spune că Nicolae Ceaușescu ˝s-a întors, s-a urcat în elicopter, și …dus a fost˝.

Ing. Nicolae Nistor, confirmă varianta centralei de pe Olt

Construcţia centralei nucleare lângă Făgăraş este confirmată şi de ing. Nicolae Nistor, inginer emerit în minerit din România, care a devenit o figură foarte populară în mediul online în ultimul timp datorită cunoștințelor sale despre resursele naturale și industria nucleară a țării. Acesta a afirmat în cadrul unui podcast viral pe reţele de socializare, Horia Nasra Show, în urmă cu o lună, că Nicolae Ceauşescu avea în vedere construcţia celor trei centrale nucleare: „Centralele nucleare de pe Olt şi Someş ar fi fost construite identice cu cea de la Cernavodă. România dispune de resurse importante de uraniu, iar locurile centralelor trebuiau alese în funcţie de necesitatea răcirii apei din reactoare şi de seismicitate” – a spus el.

Referiri recente la centrala nucleară de pe Olt

O altă sursă importantă care confirmă faptul că şi după Revoluţie statul român a avut în vedere construcţia unei centrale nucleare pe râul Olt este fostul secretar de stat în Ministerul Industriei, Ioan Roman. Acesta a ocupat funcţia între 1998 şi 2000, dar nu a numit locaţia din judeţul Sibiu. „Consider că având în vedere cerinţele europene de securitate şi cele privind avizele de mediu pentru vecini, în momentul de faţă avem două locaţii posibile: fie pe râul Olt, fie pe Mureş. De altfel este cunoscut faptul că sunt în studiu două locaţii, una în apropiere de Făgăraş şi cealaltă pe râul Mureş, în aval de Târgu-Mureş”, susţinea loan Roman, în ziarul local din Mureş «Zi de zi», în anul 2009.

Totodată, în 2008, şeful Agenţiei Nucleare din România, Valică Gorea, considera că un amplasament optim depinde de gradul de risc la cutremure, dar şi de accesul cu utilaje foarte mari și a confirmat la rândul său amplasamentul de pe Olt drept variantă.