Este o plantă erbacee anuală, întâlnită pe la marginea pădurilor, prin fâneţe, de la zona de deal până la zona de munte. Răspândită în Europa şi Asia. Înfloreşte în perioada mai-august, cu petale albe, galbene sau violete-albăstrui.

Planta conţine mucilagii, saponoide, triterpenice, săruri minerale, ulei volatil, tanin, Beta caroten, vitamina C.

Intern, se foloseşte pentru tratarea sinuzitelor alergice, bronşitelor, asmului bronşic, afecţiunilor renale, eczemelor, furunculozei, acneei, în cancer pulmonar. Se prepară o infuzie dintr-o linguriţă la o cană de apă clocotită. Se lasă acoperită 15-20 minute. Se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi. Cura durează 30 de zile. Se îndulceşte cu miere.

Pentru acnee, se face o cură de 30 de zile, cu un litru de ceai băut zilnic, pe stomacul gol, adăugând, pentru cei care au probleme hepatice, o jumătate de linguroţă de rostopască.

Extern, se foloseşte la tratarea de dermatoze, bube dulci, scurgeri vaginale (poală albă), infuzie din 4 linguri plantă la o cană de apă clocotită. Se lasă acoperită 1/2 oră. Se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături vaginale pentru tratarea de boală albă. În cazul rinosinuzitei se fac spălături nazale sau se inhalează aburi degajaţi în timpul fierberii. Planta este folosită în homeopatie, în cazul afecţiunilor cutanate, tusei uscate, afecţiunii febrile. Planta se culege în timpul înfloririi prin tăierea tulpinelor de la bază. Se usucă la umbră, în strat subţire. Este o specie indicată pentru cultura în parcuri şi grădini publice, deoarece are un aspect foarte plăcut. Se înmulţeşte prin seminţe.