rietenul meu Ion Vulcan (cel mai longeviv om de radio din România) scria în „Vulcanisme”, „ziariștii, medicii și polițiștii sunt oameni aproape cumsecade, ca și mine”. Și bine zicea, pentru că în general sunt „cum se cade”, depinde de perspectiva din care sunt priviți. Nu poți mulțumi pe toată lumea: pentru unii ești genial și-n același timp nătâng pentru alții, pentru unii ești patriot sadea, iar pentru alții trădător de neam și țară.

Monotonia duce la plictis iar realitatea e o iluzie dacă n-ai nimic de băut, așa că „hai noroc și la mai mare”, s-a gândit și neamul lui Alioșa care a încercat să-și lăăărgească ambasada până-n buza Parlamentului din Camberra, că așa „vrea” mușchii lor. La interzicerea promptă a autorităților, ciolovecii au venit cu amenințări invocând dreptul la proprietate pe care-l vor cere la Curtea de Justiție Internațională, numai că auzind de excomunicarea totală, au renunțat la „extensii”, că de, Prigozhin cu bandele sale de criminali nu poate să ocupe Australia în trei zile.

Dar dacă nu-i una, vine alta, că rușii sunt inventivi. Este cunoscută implicarea Kremlinului în furturi informaționale, că dacă nu pot lua cu japca, șutesc de după perdea..

Ca o mică acoladă; din datele prezentate de televiziunile australiene am tras concluzia că știința bancară se ocupă numai cu aparențele, și-am să-mi argumentez afirmația. Guvernul a alocat peste 850 de milioane de dolari pe 2022-2023, sumă rezultată din taxele și impozitele plătite de contribuabili, tocmai pentru protejarea sistemului bancar, iar rezultatul pierderilor… e cuantificat astăzi la fabuloasa sumă de 3,1 miliarde. Culmea ironiei este că nu băncile sunt cele care au pierdut sau pierd banii, ci tocmai cei care și-au adăpostit dolarii în ele. Așa-i și cu bancherii ăștia, caracteristică le e rapacitatea, sunt mai lacomi decât ne putem imagina. Au profit de zeci de miliarde pe an, dacă nu mai mult.

Paza bună te ferește de necazuri,

dar nu același lucru s-a întâmplat cu foarte mulți australieni care au căzut în plasa bandelor de escroci tolerați și susținuți de Kremlin. Simplu și sofisticat în același timp, paradoxal, nu?… mai nou, hackerii lui Putin și ai lui Prigozhin (care se va sinucide în curând) acționează și asupra depozitarilor din Australia. Cei din urmă primesc un SMS prin care sunt „informați”: „Contul dumneavoastră conține erori. Vă rugăm sunați la nr. de telefon 1300…”. Numărul indicat pentru contact este aproape identic cu cel real. Dacă nu ești atent și faci greșeala să-i suni, iar apoi să-ți declini identitatea, ai încurcat-o. Presupun că și „acasă” e la fel; pașii pe care trebuie să-i parcurgi se înscriu într-un fel de ritual acribic. La început „vorbești” doar cu robotul și tot apeși pe tastele telefonului până dai de un „gaspadin al băncii”. Acesta îți solicită, conform uzanțelor, datele personale pentru identificare, în cea mai pură engleză, fără a morfoli în vreun fel limba lui Shakespeare, c-ar trezi bănuieli. După ce-ai scos tot din tine (ai dat toate informațiile), amploaiatul te roagă să mai ai puțintică răbdare pentru verificări, timp în care îți golește contul. După ce te-a curățat bine vine și răspunsul: „a fost o alarmă falsă, vă rugăm să ne scuzați”. Pentru moment te-ai liniștit, dar apoi la o primă verificare rămâi crăcănat: adio (cu accent pe a doua silabă) parale, cât or fi ele, zece mii sau o sută de mii de dolari. S-au disipat în neant, prin transfer. Prinde orbul, scoate-i ochii când într-adevăr realizezi că ești falit și-atunci să auzi vocabular: elocvență subtilă exprimată-n fraze de o „trivialitate fină” cu trimiteri și scoateri în/și de organe reproductive.

Spre deosebire de băncile din Regatul Unit, care-ți înapoiază suma fraudată, băncile din Țara Cangurilor de regulă refuză acest lucru, chiar dacă tu ca persoană n-ai avut nici un contact direct cu hackerii, doar parola bat-o vina. Din acest motiv scandalurile se țin lanț, ajung în instanțe, pe la televiziuni și chiar în parlament, dar tot degeaba, bancherii sunt învățați să ia, nu să dea invocând tot felul de chichițe ca să păstreze ultimul cent.

Acum oricine are dreptul de a fi prost,

numai că unii abuzează de acest privilegiu. Sunt prinși în curse ce miros a putregai de la o poștă și aici vorbesc de acele SCAM-uri în care sunt atrase de regulă persoane oleacă mai slabe de înger, sau mă rog… Cine poate lua în serios un mesaj prin care ești anunțat că în urma unei taxe de câteva mii de dolari vei intra în posesia unei moșteniri din Patagonia, lăsată de un unchi de origine albaneză ce-a murit subit în Alaska? Nu vă vine să credeți și totuși, viața bate filmul cu cruda ei realitate.

Cât de credule pot fi o unele „duamne” (femele nefaultate) aflate la vârsta senectuții? Cu libidoul crescut și „diuza” mărită ajunsă la cota de peste patru de alezaj, ele sunt convinse că tineri de 25-30 de ani se pot îndrăgosti de zbârciturile lor. Acestor copturi lăptoase le cântă cucii-n cuib într-o veselie. A devenit o cutumă ca privirile să le fie îndreptate spre ăia din Sudan, Somalia, Yemen… cică-s dezvoltați plenipotențiar în prelungirea inutilă a corpului. Îi contactează pe Internet oferindu-se a le fi „ghid în viață” tocmai în îndepărtata Australie. Ăștia, de zic babele că-s înțepeniți în par profită din plin. Ei le roagă pe fleșcăite ca în numele lui Cupidon să-i blagoslovească cu ceva mărunți, 5-10 mii de dolari, pentru a-și ajuta familia (frați, surori, părinți, mătuși, unchi…). Invocând tot felul de pretexte bronzații cer bani, că de, are balta pește; ba că le plouă-n casă și trebuie să cumpere paie s-o acopere, ba că drumu-i lung și căruța-i stricată dar trebuie reparată ca să ajungă până la aeroport, ba că… Sumele „modice” se cuantifică la nu mai puțin de câteva zeci de mii de hârtii foșnitoare cu suta înscrisă pe ele. Culmea culmilor este că și primesc ceea ce solicită. Unii mai modești își fac plinul și uită să mai apară pe faleză, însă alții oleacă mai motivați ajung în Țara Cangurilor, huzuresc cât pot iar apoi dispar lăsându-le pe veștejite cu conturile goale. În urma reclamațiilor poliția și magistratura rămân neputincioase, nu au baza legală să acționeze atunci când reclamanta dă de bunăvoie și nesilită de nimeni. Asta da afacere, să rămâi și neîncoțopenită și cu banii luați.

Cu amorezii australieni,

mai noduroși din cauza reumatismului și mai cocârjați la mers, lucrurile decurg în „sincope de coordonate carteziene”. Dar dacă li se pune pata, hodorogii fac pe dracu-n patru ca să-și găsească „părechea”. Cei mai pragmatici se opresc la câte-o „pitulice” de prin Thailanda, Indonezia, Malaiezia… pricepută la masaje și la morfolit vrejuri ofilite, în schimb cei cu idealuri absconse caută (pe Internet) „sirene”, de obicei cu bot de rață și sâni geamandură. Pepiniera din care se culeg astfel de „poame” se află pe coastele Mării Mediterane sau Egee, pentru că standardele financiar-copulative sunt mai evoluate de la buric în jos, sau… Oricum dezastrele de ordin ecologic în asemenea căsnicii sunt la ordinea zilei, în toate cazurile păgubiții fiind scorojiții cu pretenții ludice.

Soarele bată-l vina, soarele încălzește mințile și inimile tuturor chiar și acum în miez de iarnă (australiană). Când filistinii sunt trecuți bine și de a doua tinerețe viața devine un compromis pentru alegerea făcută: ea babă și el cotângan, sau el moș și ea divă de cabaret; oricum am întoarce-o, prozeliții acestui gen de uniune domestică nu prea au viitor, deși ei speră și insistă. Optimismul nu are nici vârstă, nici granițe.

Perth WA Iulie 2023

Marius Ghinescu