Omul providenţial pentru românii ardeleni – 150 de ani de la trecerea în lumea veşnică

Îl evocăm pe Înaltul Ierarh al Bisericii Ortodoxe Române ANDREI ŞAGUNA  cu prilejul comemorării a 150 de ani de la trecerea în lumea veşnică.
 S-a născut  în 20  decembrie 1808, în Mişcolţ, Ungaria, în familia de aromâni Naum şi Anastasia, fiind al treilea copil. A primit numele Anastasiu. A urmat şcoala primară greco-valahă şi gimnaziul inferior la Mişcolţ, gimnaziul superior al călugărilor piarişti din Pesta. A fost student la Facultatea de Filosofie şi la Facultatea de Drept, Universitatea din Pesta. Apoi a fost recunoscut  cleric la Seminarul Ortodox româno – sârb în Vârşeţ, a fost numit novice la Mânăstirea sârbească Hopovo, tot aici s-a călugărit cu numele Andrei, cu binecuvântarea  Mitropolitului Ştefan Stratimirovici de la Carloviţ.
Andrei Şaguna a avansat în ierarhia monahală ca ierodiacon (1834), preot (1837), protosinghel şi egumen al Mânăstirii Iazak (1837), arhimandrit  şi egumen al Mânăstirii Hopovo (1842), egumen al Mânăstirii Covil (1845). A activat ca profesor  la Seminarul Teologic din Carloviţ şi la Seminarul Teologic din Vârşeţ (1834, 1842). După moartea Episcopului Vasile Moga, Arhimandritul Andrei Şaguna a fost numit vicar şi a sosit în Sibiu la 21 august 1846. A devenit episcop  în 1848, mitropolit, în 1864.
Mitropolitul Andrei Şaguna a lăsat moştenire însemnate cărţi cu conţinut teologic. Exemplificăm: ”Elementele Dreptului canonic al Bisericii dreptcredincioase răsăritene”, 1854; ”Teologia pastorală”, 1857; ”Istoria Bisericii Ortodoxe Răsăritene universale”, 1860; ”Enhiridion adică Carte manuală de canoane ale unei sânte, soborniceşti şi apostoleşti Biserici cu comentarii”, 1871; ”Manual de studiu pastoral”, 1872 ş.a. A fost distins cu titlul de Membru de Onoare al Societăţii Academice Române, 1871. S-a stins din viaţă în 1873 la Sibiu, a fost înhumat la Răşinari. În 2011 a fost canonizat şi a intrat în rândurile sfinţilor.
Înaltul  Ierarh Andrei Şaguna a avut intuiţia genială de a pune temelia a trei instituţii esenţiale pentru dezvoltarea spirituală a românilor ardeleni, în a căror ridicare din starea de obidă, de sărăcie a crezut şi a acţionat în acest sens. Aceste trei instituţii sunt: BISERICA, PRESA, ŞCOALA. Sintetizăm câteva acţiuni  ale  Episcopului şi Mitropolitului Andrei Şaguna în aceste direcţii.
BISERICA.  În calitate de episcop Andrei Şaguna  a restaurat vechea Mitropolie a Transilvaniei, desfiinţată de autorităţile habsburgice în 1701, intrată sub jurisdicţia Mitropoliei sârbe de la Carloviţ. A reînfiinţat şi organizat noua Mitropolie, 1864, şi i-a dat o soliditate juridică prin Statutul Organic, 1868, la care a lucrat juristul şi economistul Partenie Cosma. După acest document juridic s-a condus Biserica Ortodoxă Română din Transilvania până în 1925. S-a asigurat, astfel, autonomia Mitropoliei  şi a Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania faţă de Mitropolia şi Biserica sârbă.
Au urmat alte iniţiative importante  pentru întărirea Bisericii Româneşti din Transilvania. În 1850 a înfiinţat Tipografia Arhidiecezană  unde s-au editat cărţi teologice şi de slujbă, propriile cărţi,  Telegraful Român, Calendarul pe anul…. de la Hristos, manuale şcolare. Astăzi există Editura Andreiană. Prin autoritatea sa ecleziastică s-au renovat şi repictat numeroase biserici. A intenţionat construirea Catedralei Mitropolitane, a donat însemnate sume de bani, dar Catedrala a fost construită şi finalizată în vremea Mitropolitului Ioan Meţianu, în perioada 1902-1906. Mitropolitul Andrei Şaguna s-a îngrijit de formarea preoţilor, pe cei înzestraţi i-a susţinut cu burse în străinătate. A imprimat, prin prestanţa sa ecleziastică, culturală, ctitorială, prestigiu Bisericii Româneşti din Ardeal.
PRESA. Prima iniţiativă, în acest domeniu, a Mitropolitului Andrei Şaguna a fost înfiinţarea, în 1853, a revistei Telegraful Român, cu existenţă continuă până în zilele noastre. A fost, până în 1918, o publicaţie social-politică şi culturală. Redacţia Telegrafului a devenit  o adevărată şcoală pentru formarea şi perfecţionarea ziariştilor, mulţi membri ASTRA: Aron Florian,  Visarion Roman, Ioan Becnitz, Pavel Vasici, Zaharia Boiu, Nicolae Cristea, Matei Voileanu, Septimiu Albini, Nicolae Ivan, Elie Miron Cristea, viitorul Patriarh al României, Teodor Păcăţean ş.a. Au urmat, între alţii: Dumitru Stăniloae, Dumitru Abrudan, primul preşedinte al ASTREI, după 1990, ş.a. În prezent redactor şef este ÎPS Laurenţiu Streza.  Cu un an în urmă, în 1852, Mitropolitul Andrei Şaguna (atunci episcop) a înfiinţat Calendarul pe anul…. de la Hristos, cărticică de învăţătură religioasă şi laică pentru popor. Publicaţia a fost un model pentru seria calendarelor ASTREI. Urmaşul Calendarului şagunian este Îndrumător Bisericesc pe anul…de la Hristos.
ŞCOALA. Având experienţă profesorală în Carloviţ şi Vârşeţ, Episcopul şi Mitropolitul Andrei Şaguna a reorganizat Seminarul Teologic, înfiinţat în 1786, şi i-a imprimat o ţinută academică.  Seminarul avea două secţii: Teologică (Pastorală) pentru formarea a preoţilor şi Pedagogică pentru formarea învăţătorilor. În Seminarul Teologic sibian s-au format zeci de generaţii de preoţi şi de învăţători. În timpul Mitropolitului Nicolae Bălan instituţia de învăţământ teologic a devenit Academia Teologică Andreiană. Astăzi este Facultatea de Teologie ”Andrei Şaguna” în cadrul Universităţii ”Lucian Blaga”.
 În scopul răspândirii ştiinţei de carte, esenţială pentru emanciparea culturală a românilor, Episcopul şi Mitropolitul Andrei Şaguna a dispus înfiinţarea de sute de şcoli poporale şi confesionale, a gimnaziilor din Brad, 1868, şi din Braşov, 1869, cu profiluri profesionale, învăţarea şi apoi practicarea meseriilor fiind o modalitate de depăşire a stării de sărăcie. La îndemnul Înaltului Ierarh – ”La meserii, turmă iubită, la meserii”-   Nicolae Cristea a înfiinţat Reuniunea Sodalilor (Meseriaşilor) Români pe care a prezidat-o.  Neobositul  Mitropolit Andrei Şaguna a vegheat la realizarea multor acte normative de organizare a şcolilor, de perfecţionare a învăţătorilor.
Şi, cum problema dintotdeauna a şcolii a fost aceea a manualelor, tot lui i se datorează  sprijinirea creării manualelor, mai mult, a creat şcoală a realizatorilor de manuale semnate de distinşi oameni de cultură şi membri ai ASTREI: Sava Popovici – Barcianu,  Ioan Popescu, Zaharia Boiu, al cărui Abecedar din 1861 a cunoscut 15 ediţii, Daniil Popovici – Barcianu, Ioan Crişan, Ilarion Puşcariu, Dimitrie Comşa, Petru Şpan a continuat tradiţia. Asemenea cărţi şcolare au intrat în istorie pentru valoarea lor.
Mitropolitul Andrei Şaguna  a excelat şi ca om politic. A fost  preşedinte al Adunării Naţionale de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj în 1848. Singur şi în delegaţie a prezentat revendicările românilor împăratului Austriei, Guvernului de la Pesta. După 1860 a fost membru în Senatul Imperial de la Viena, deputat în Dieta Transilvaniei, copreşedinte al Conferinţei Naţionale a Românilor, 1861, şi al Congresului Naţional al Românilor din Sibiu, 1863.
Un merit deosebit a avut Înaltul Ierarh Andrei Şaguna în crearea şi în conducerea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român. Semnalul necesităţii înfiinţării unei asociaţii culturale pentru românii ardeleni l-a dat juristul şi cărturarul făgărăşan Ioan Cavaler de Puşcariu (1824-1911) care a publicat un articol programatic în Telegraful Român. S-a constituit o Petiţie semnată de 176 de intelectuali şi cărturari români. S-au elaborat statute de către George Bariţiu, Timotei Cipariu, Ioan Cavaler de Puşcariu, Andrei Şaguna a făcut o sinteză. Cu aceste documente  Andrei Şaguna a obţinut aprobarea Locotenenţei Lichtenstein  să se organizeze adunarea de constituire a asociaţiei româneşti – Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ceea ce s-a întâmplat   în 4-7 noiembrie 1861, la Sibiu, scopul formulat fiind ”lăţirea culturii poporale şi înaintarea literaturii cu puteri unite”.
Episcopul şi Mitropolitul Andrei Şaguna a fost ales primul preşedinte al Asociaţiunii Transilvane şi a îndeplinit această funcţie în perioada 1861-1867. A prezidat Adunarea Generală de la Braşov, 1862, Adunarea Generală de la Alba Iulia, 1866, la care a participat şi marele nostru poet Mihai Eminescu. Primul preşedinte al Asociaţiunii a ţinut seama de Propuseţiunile lui George Bariţiu, cu unele retuşuri, a vegheat la realizarea programelor de acţiune pentru emanciparea poporului prin cultură, la asigurarea resurselor financiare, la înfiinţarea secţiunilor, a condus scurt timp Secţiunea de Ştiinţe Naturale şi Fizice. A susţinut şcolarizarea copiilor şi învăţarea meseriilor de către tineri, emanciparea ţăranilor pentru a avea gospodării prospere, pentru a depăşi starea de sărăcie. S-a implicat în întărirea Asociaţiunii având convingerea că aceasta cere ”o perseverenţă de fier şi un sacrificiu din inimă”.
În concluzie, omagiem personalitatea Înaltului Ierarh al Bisericii Ortodoxe Române ANDREI ŞAGUNA care a intrat în istorie şi în conştiinţa românilor pentru viaţa dăruită prosperităţii oamenilor, înălţării spirituale a românilor ardeleni, pentru CTITORIILE sale, cu existenţă continuă: Mitropolia, Seminarul Teologic, Editura Arhidiecezană, Telegraful Român, Calendarul pe anul… de la Hristos, gimnaziile de la Bran şi Braşov, ASTRA. 

Prof.univ.dr. Elena MACAVEI