Cum se vede minoritatea germană din Sibiu în spațiul românesc. Puțin sub 3.000 de localnici s-au declarat germani la referendum

Prefectul județului Sibiu, Mircea Crețu, a participat, în perioada 14-16 iunie 2023, la Timișoara, la cea de-a XXVI-a sesiune a Comisiei guvernamentale româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România.

Crețu a subliniat că proiectele discutate şi convenite în acest cadru servesc protejării, punerii în valoare şi dezvoltării identității etnice și culturale, lingvistice şi spirituale a minorităţii germane din România şi a patrimoniului material și imaterial al acesteia, contribuind la convieţuirea armonioasă şi prosperă a comunităţilor.

Particularitatea anului la care se face raportarea este vizita oficială în România, în 24-26 mai, a președintelui federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier și prezența sa în data de 25 mai la Sibiu.

0,8% din populația Sibiului s-a declarat a fi germană

Cei patru piloni semnificativi pe care se conturează activitatea perioadei luate în analiză au fost recensământul populației și locuințelor 2021, domeniul serviciilor sociale, măsuri reparatorii și menținerea identității etnice și culturale proprii.

Astfel, conform rezultatelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, s-au declarat germani 2.716 persoane, reprezentând o pondere de 0,8%  din populația rezidentă a județului Sibiu.

Pentru servicii sociale destinate etnicilor germani, Agenția Județeană pentru Plăți și Intervenție Socială a subvenționat în perioada iunie 2022-mai 2023, de la bugetul de stat, furnizorilor de servicii (Asociaţia „Dr. Carl Wolff” a Bisericii Evanghelice C.A. din România și  Asociația Evanghelică de Diakonie Mediaș) suma de 1.130.096,00 lei pentru cei 205 beneficiari.

În privința măsurilor reparatorii, de la intrarea în vigoare a prevederilor Decretului – Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicată, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu a înregistrat în perioada de raportare 2.062 de dosare prin care se solicită acordarea acestor drepturi urmașilor persoanelor persecutate din motive politice, 1.753 dintre acestea fiind ale etnicilor germani.

La data de 1 mai 2023, numărul beneficiarilor de indemnizații  în baza  Decretului-Lege nr. 118/1990 era de 5.319.

Casa Județeană de Pensii Sibiu a plătit pentru perioada iunie 2022-mai 2023 indemnizații în valoare de 134.107.207  lei.

Școli și grădinițe în limba germană, în Sibiu

Păstrarea identității naționale este asigurată în primul rând de învățământul de stat cu predare în limba maternă germană.  

Astfel, potrivit reprezentanților Prefecturii Sibiu, în anul școlar 2022-2023 au continuat să  funcționeze în județul Sibiu unități de învățământ cu predare în limba germană, cu un număr de clase similar anilor precedenți. Este vorba de 43 de grădinițe cu predare în limba germană , de 15 unități de învățământ cu ciclu primar cu limba de predare germană, dintre care 10 unități au și ciclu gimnazial cu predare în limba germană, două colegii naționale, dintre care unul cu ciclu primar și liceal în limba germană și unul cu ciclu gimnazial și liceal în limba germană și două licee, dintre care unul cu ciclu primar, gimnazial și liceal și unul doar cu ciclu liceal în limba germană.

Astfel, numărul efectiv de preșcolari și elevi este de 6.445 în județul Sibiu, în învățământul de stat.

„Aceste cifre demonstrează că, în continuare, există o cerere foarte mare de locuri în grădinițele și școlile de stat cu predare în limba germană, dovedind că, viitorul demografic al minorității este determinat de capacitatea de reproducție etnoculturală”, spun reprezentanții Prefecturii Sibiu.

Lăcașele de cult evanghelice creează șanse pentru păstrarea cultului

Prin înscrierea lăcașelor evanghelice de cult în circuitul turistic s-a creat o șansă de a le păstra, valorifica și a le face cunoscute în spațiul cultural european şi chiar mondial. Este cunoscut potențialul turistic imens al acestora, care poate fi dezvoltat în folosul comunității. Trebuie menționat exemplul Asociației „Ambulanța pentru Monumente” care început lucrările de punere în siguranță a fostei biserici fortificate preluată în administrare de primăria comunei Hoghilag, care încearcă să identifice fonduri pentru a o restaura în totalitate.

„Relaționat celor prezentate, este evident că minoritatea germană din România cât și comunitatea numeroasă de cetățeni români care s-au stabilit în Republica Federală Germania, vor exercita și în perioada următoare cu consecvență funcția de catalizator, păstrându-și rolul de punte de legătură care dă o forță extraordinară legăturii româno-germane”, mai spun reprezentanții Prefecturii.

Lucrările Comisiei de la Timișoara au fost conduse de cei doi co-preşedinţi, Daniela Gîtman, secretar de stat pentru afaceri europene, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Natalie Pawlik, Însărcinat al Guvernului Federal german pentru problemele imigranților de origine germană și minorități în cadrul Ministerului Federal de Interne și Comunitate.

La sesiune au participat reprezentanții conducerii Forumului Democrat al Germanilor din România, ai asociațiilor sașilor transilvăneni și șvabilor bănățeni din Germania, ai ministerelor de linie din România și Germania cu atribuții în domeniu, precum și prefecții sau subprefecții din cele 9 județe cu o comunitate germană semnificativă, care au prezentat măsurile întreprinse la nivel local pentru prezervarea identității și dezvoltarea economico-socială a etnicilor germani din România.

De asemenea, în cadrul reuniunii au susținut alocuțiuni și ambasadorii celor două state, ambasadorul României în R. F. Germania, Adriana Stănescu, și ambasadorul R. F. Germania în România, Peer Gebauer. (L. B.)