INTERVIU / Dr. Adina Tecoanță: „Recuperarea respiratorie crește calitatea vieții pacienților cu BPOC”

Luna mai, luna de conștientizare a efectelor fumatului asupra sănătății plămânilor, campanie derulată de Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, își propune să vină în sprijinul populației cu mesaje de conștientizare a efectelor pe care consumul de tutun le are pentru sănătate. În acest sens, medicii pneumologi din cadrul unității sanitare specializate în tratarea bolilor pulmonare răspund la diverse întrebări pe tema fumatului și a consecințelor dezastruoase pe termen lung pe care le produce asupra sănătății. 

Astfel, dr. Adina Tecoanță, medic pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu vorbește despre bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) – o boală inflamatorie cronică, ce duce la limitarea progresivă a fluxului de aer în căile respiratorii. Riscul de a dezvolta BPOC este în relație atât cu cantitatea de tutun fumată pe zi, cât și cu numărul de ani de fumat. Aflăm astfel cum se manifestă BPOC, care sunt modalitățile de diagnostic și cum poate fi menținută sub control această afecțiune.

Fumatul este principalul factor declanșator pentru bronhopneumopatia cronică obstructivă, cunoscută mai simplu sub denumirea de BPOC. Cum se manifestă această boală?

BPOC se manifestă prin tuse și expectorație cronică – este definită de o tuse zilnică, cel puțin 3 luni pe an, minimum 2 ani consecutiv. Poate să apară și dispnee (respirație dificilă) de efort, de cele mai frecvente ori tusea este matinală, inițial intermitentă, apoi zilnică și rareori nocturnă. Fumătorii se plâng mult mai rar de această simptomatologie, deoarece consideră că a tuși este de fapt normal pentru un pacient care fumează. Astfel, întârzie să se prezinte la medic și din nefericire boala ajunge să fie tratată când deja se află într-un stadiu destul de avansat.

În general, în jurul cărei vârste apare BPOC? După câți ani de fumat?

BPOC apare după vârsta de 40 de ani la pacienții care au fumat consecutiv 20 pachete pe an și expunere la noxele respiratorii de minimum 10-15 ani.

Cum se diagnostichează boala, prin ce tip de investigații?

Termenul de bronșită cronică sau BPOC – în termeni medicali, se face prin efectuarea spirometriei, care evidențiază o disfuncție respiratorie obstructivă sau mixtă non reversibilă. Alte investigații: testul de efort , o radiografie toracică standard și un test test al gazometriei sanguine, care relatează prezența sau absența insuficienței respiratorii obstructive. Se mai poate face ecocardiografie. Uneori, pacienții fumători sau cei diagnosticați cu BPOC se plâng de respirație zgomotoasă, echivalentul la un „șuierat”, care de obicei poate pune problema diagnosticului diferențial cu astmul bronșic. Dacă se insistă în discuția cu pacientul se constată o respirație zgomotoasă , o „hârâială” care este caracteristică BPOC. Utilă este și o anamneză amănunțită, putându-se identifica astfel un istoric cu expunere la soluții toxice, praf sau alte substanțe nocive, care, de asemenea, au un rol în instalarea BPOC.

Cum evoluează BPOC-ul?

Pacienții cu BPOC se plâng cel mai frecvent de dispnee accentuată de efort, adică respirație grea, accentuată de efort, wheezing – adică acel „șuierat”caracteristic, constricție toracică (practic,simți că te strânge ceva în piept), expectorație muco-purulentă abundentă. De asemenea, în anumite faze ale BPOC poate să mai apară cianoză peri-orală și la nivelul patului unghial, tulburări de ritm cardiac sau edeme periferice.

Având în vedere că este vorba despre o boală cronică, pentru care nu există remediu în prezent, ce pot face bolnavii de BPOC pentru a încetini evoluția acestei afecțiuni? Ce tratament și mod de viață se recomandă?

Tratamentul bronșitei cronice are ca scop încetinirea proceselor inflamatorii și fibrozante la nivel pulmonar și ameliorarea simptomatologiei și calității vieții pacientului prin administrarea de medicamente bronho-dilatatoare, cu acțiune de durată scurtă sau lungă, acele spray-uri inhalatorii – (după cum sunt cunoscute de pacienți), corticoterapie inhalatorie si bronhodilatatoare cu acțiune lungă de durată, oxigenoterapie la domiciliu – majoritatea dintre formele grave de BPOC necesită oxigen la domiciliu – și medicație antibiotică în cazul suprainfecțiilor bacteriene. Se mai pot folosi expectorante și alți agenți mucolitici și antioxidanți.

Cum poate fi prevenit BPOC?

În primul rând prin evitarea fumatului sau renunțarea cât mai precoce la acest obicei cu efecte atât de nocive la nivelul sănătății întregului organism. În plus, noi, în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, avem și un compartiment de Reabilitare respiratorie, care are ca obiectiv să amelioreze supraviețuirea, să amelioreze simptomatologia, să amelioreze calitatea vieții și totodată să reducă numărul consumului de medicamente și de servicii medicale. De asemenea, recuperarea are rolul să reducă numărul de exacerbări cauzate de BPOC, iar rezultatele benefice sunt resimțite de pacienți. Aceștia ne relatează că au o creștere a calității vieții după fiecare internare în secția de recuperare respiratorie și au viața total schimbată după o cură de 7-10 zile în care beneficiază de exerciții cu ajutorul kinetoterapeutului spitalului. De asemenea, un rol important în prevenirea instalării BPOC îl reprezintă un stil de viață sănătos, regim igieno-dietetic, controlarea greutății pacientului – desigur, pentru cei care sunt obezi se recomandă regim igieno-dietetic hipocaloric.

Cum i-ați motiva pe oameni să renunțe la fumat, iar pe tineri să nu începaă să practice acest obicei?

Ca mod de a renunța la fumat, în primul rând aș menționa ambiția și voința. În plus, există medicație care ajută și pot să vă spun că sunt mulți pacienți care își doresc să încerce prin plasturi cu nicotină, care se pun intradermic, pe braț sau cu ajutorul tabletelor pentru renunțarea la fumat. De altfel, și în cadrul Campaniei antifumat din acest an – Luna Mai, luna conștientizării efectelor fumatului asupra sănătății plămânilor  – desfășurată în diverse locații, printre care aeroportul sau mall-urile din Sibiu – le-am oferit persoanelor  posibilitatea de a efectua spirometrii gratuite și în plus, cu ajutorul unor donații obținute de la sponsorii campaniei, am avut posibilitatea de a le da gratuit plasturi cu nicotină, de diverse concentrații – 25 mg, 15 mg sau 10 mg, în funcție de gradul de dependeță față de fumat al fiecare pacient. Așadar, există inclusiv soluții farmaceutice pentru renunțarea la fumat, și, în plus, în baza unei programări pentru consultație, și noi, medicii pneumologi oferim consiliere și îndrumare pentru fumătorii care doresc să renunțe la țigări, mai ales dacă deja au suferințe de ordin pulmonar.