O lansare de carte interesantă la Cenaclul "Radu Theodoru" din Sibiu

Adaugă ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Vineri, 28 aprilie 2023, am avut bucuria să particip la o reuniune de excepție a prestigiosului Cenaclu Literar „Radu Theodoru”, singurul din orașul nostru cu reuniuni lunare și acelea având un nivel de bună calitate artistică. În sala luminoasă de la Cercul Militar, ce găzduiește reuniunuile Cenaclului, lume multă, cu participanți care se cunosc între ei, în bună parte. Atmosferă caldă, cum stă bine unui cenaclu.
Ca de obicei, în debutul evenimentului, s-a lansat revista „Rapsodia”, ajunsă la nr. 224/aprilie 2023/, ea bucurându-se de prezentarea pertinentă și nuanțată a secretarului de redacție, poetul Ovidiu Repede. În această revistă-unicat, ca apariție lunară, sunt publicate nu numai creațiile membrilor Cenaclului, ci și texte ale unor scriitori din străinătate. Mă bucur enorm să aflu că revista „Rapsodia”, care se citește cu mult interes în întreaga mea famílie, este apreciată chiar și de Uniunea Scriitorilor din România, cum îmi amintesc că a opinat nu cu mult timp înainte poetul Ioan Radu Văcărescu, președintele filialei locale. Țin să afirm că secretarul redacției, domnul Ovidiu Repede, aduce la fiecare număr un plus de valoare ca adevărat profesionist în tehnoredactare și în design. An de an și număr după număr, revista „Rapsodia „ tinde spre perfecțiune, drept care țin să felicit pe redactorul-șef Ioan Gligor Stopiță și pe secretarul redacției, Ovidiu Repede.
Doamna conf. univ. dr. Anca Sîrghie face parte din Colegiul de onoare al revistei, având funcția de consilier literar. Doresc să o felicit pentru că participă activ atât la viața Cenaclului, cât și la fiecare număr al revistei cu articole deosebit de bine documentate, valoroase din punct de vedere istoric și literar, așa cum în recentul număr este Perioada cea mai prolifică din istoria „Telegrafului Român”, unde am găsit comentate meritele de publicist ale ocnerului nostru, memorandistul Nicolae Cristea. Totdeauna aștept să aflu ce cărți a mai scris ca autoare Domnia Sa, după ce, de-a lungul anilor am asistat la lansarea celor trei volume America visului românesc, Lucian Blaga și ultima lui muză sau Radu Stanca și Sibiul, care cred că este corolarul cercetării, începute cu doctoratul din 1981 și continuate cu mai multe cărți în care a adunat informații despre acest mare poet, actor și regizor. Am enumerat aici doar cărțile pe care le-am citit în ultimii ani, dar știu că are vreo 30 de titluri de lucrări tipărite.
Realitatea este că mă bucur de fiecare dată când deschid ziarul „Tribuna” și întâlnesc articolele deosebite, scrise de Anca Sîrghie, care îmi este un exemplu de muncă, voință și dăruire pentru cultura și literatura română. Talentul scriitoricesc se remarcă în toate scrierile sale. Eu, personal, îi mulțumesc că ne dăruiește tuturor lucrări pe care nu le-am învățat în liceu, atunci când publică articole despre Nicolae Cristea, Radu și Dorina Stanca, Lucian Blaga, Constantin Noica, Emil Cioran și alții. Interviul luat sculptorului Radu Aftenie a fost o altă binefacere pentru cititorii ziarului cel mai prestigios la Sibiu, căci astfel am aflat despre biografia și lucrările executate de sculptorul Aftenie, care a fost studentul maestrului Cornel Medrea. Excelent a fost, în ultimul timp, și interviul luat actriței Eugenia Barcan, impresionant de la prima până la ultima frază.
Programul reuniunii din 28 aprilie 2023 a cuprins o nouă lansare de carte a universitarei Anca Sîrghie, intitulată Dialog epistolar cu Nae Antonescu. Este o carte ce merită să fie citită, deoarece conține multe informații despre eminentul profesor Nae Antonescu, director de școală la Terebești în Sătmar, dar mai ales un specialist în presa românească interbelică. Este domeniul din care fostul deținut politic se oferea să dea relații, ajutând astfel cu generozitate nedezmințită pe cercetătorii și profesorii care realizau studii științifice. Astfel era și Anca Sîrghie în anii când pregătea teza de doctorat despre Radu Stanca, indicațiile bibliografice trimise de partenerul ei de dialog epistolar introducând-o în atmosfera epocii. Nae Antonescu avea în casa lui din satul Terebești nu numai colecții de publicații, cărți rare și portrete de scriitori, ci și peste 2000 de epistole primite de la corespondenții săi. După ani grei de interdicție, prima carte pe care în 1980 a publicat-o la Editura Dacia din Cluj este intitulată Scriitori uitați, care l-a consacrat. Cei doi profesori de limba și literatura română, care au dialogat epistolar, dovedesc dorința de autoperfecționare, schimbând idei, reviste și cărți deosebite, într-o continuă încercare de a se ajuta intelectual.
Ca om de școală, eu am fost impresionată de referirile la activitatea didactică, ce atinge în cazul profesoarei Anca Sîrghie uneori cote dramatice, în acest document uman și social de certă valoare. Deși ambii profesori aveau obligația de a se implica în viața familiei, în educarea propriilor copii, ei se dăruiau exemplar și muncii la catedră, făcând eforturi uriașe pentru a evolua la sesiuni științifice, organizate la scară națională, dar mai ales spre a pregăti pe elevii lor să se prezinte la olimpiade sau să scoată reviste școlare, cum au fost „Lyceum” și „Hermes” la Sibiu. Cartea Dialog epistolar cu Nae Antonescu oferă cititorilor și informații despre alte personalități ale literaturii române, dintre care, selectiv, voi enumera numai pe Radu Stanca, Marin Preda și Constantin Noica, filosoful păltinișan, cu a cărui moarte și înmormântare se ocupă Anca Sîrghie în, cred eu, cea mai frumoasă epistolă a volumului, confesiunea sa fiind datată Sibiu, 29 decembrie 1987. Nu am de gând să fac o recenzie a cărții, deoarece doresc să vă îndemn să o citiți, mai ales că a fost o minune că s-au păstrat și s-au regăsit aceste scrisori la Sibiu și în Sătmar, de unde au fost purtate la Biblioteca Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, iar dl Călin Cira le-a oferit universitarei de la Sibiu.
În cadrul Cenaclului sibian, am ascultat în continuare opiniile lui Florian Roatiș, prefațatorul, și ale lui George Vulturescu, ca autor al postfeței, apoi cele ale lui Silviu Guga, Elena Dragoș, și Ioan Radu Văcărescu, după care autoarea a mai făcut câteva necesare punctări, spre o mai bună înțelegere a perioadei de viață culturală românească, pe care acest nou roman epistolar o reprezintă. Așadar, o carte de o liminară sinceritate, cu multe pagini emoționante.
Un moment muzical așteptat în reuniunea Cenaclului a fost recitalul Iubirea se cântă mereu, susținut de prof. Angela Stoian-voce, Teodora Ruja -Stoian-pian, Dan Podgoreanu-chitară și Gabriel Ruja-Stoian -percuție, care la final a fost prea zgomotos, cuprins de entuziasm artistic.
Programul reuniunii a avut și un nelipsit moment poetic, în care domnii Vasile Cucu și Ovidiu Repede au recitat versuri despre primăvară din creațiile lor. Doamna Jana Bunea a selectat poeziile preferate din creația lui Vasile Cucu. O surpriză plăcută ne-a asigurat-o actrița Geraldina Basarab, cu un recital plin de sensibilitate din creația poetei Adi Travadi, care asculta emoționată în sală. Geraldina Basarab a fost recunoscută de asistență din rolurile jucate pe scena Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu. O mai așteptăm la Cenaclu.
În închierea evenimentului, autoarea cărții Dialog epistolar cu Nae Antonescu a oferit autografe. Am urat doamnei Anca Sîrghie și tuturor membrilor Cenaclului Literar „Radu Theodoru” multă sănătate, putere de muncă în continuare, spre a ne încânta în fiecare lună cu noi creații originale.