Expoziția "Istorie și simbol, cea dintâi lojă masonică sibiană, colecția Muzeului Național Brukenthal", la Oradea

Muzeul Național Brukenthal va deschide, la invitația Oradea Heritage și a directorului Angela Lupșea, expoziția "Istorie și simbol, cea dintâi lojă masonică sibiană, colecția Muzeului Național Brukenthal", la Muzeul Templului Francmasoneriei din Oradea, vineri, 24 februarie 2023. Expoziția curatoriată de Raluca Frâncu și Alexandru Constantin Chituță va prezenta peste 60 de obiecte masonice de patrimoniu, din perioada secolelor XVIII-XIX,  grăitoare pentru existența activității Lojei "Sf. Andrei la trei frunze de nufăr" din Sibiu.

Interesul pentru istoria lojei masonice sibiene "St. Andreas zu den drei Seeblättern"/"Sf. Andrei la cele trei frunze de nufăr",  a fost manifestat de-a lungul timpului de numeroși istorici și cercetători. Loja sibiană a fost activă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, bazele acesteia au fost puse de nouă studenți sași care au fost membri ai lojelor masonice din centrele în care și-au desăvârșit studiile, mai precis Dresda, Erlagen, Jena și Tuebingen. Revenind la Sibiu, aceștia au înființat, în 1767, Loja Sf. Andrei la trei frunze de nufăr, al cărei scop principal era propagarea "iluminismului".
 
Activitatea lojei de la Sibiu se suprapune cu cea a activităților francmasonice din Imperiul Habsburgic. În perioada 1749-1790 în lojele francmasonice din Transilvania, inclusiv lojele afiliate, au pătruns aproape 350 de membri – lucru care, dată fiind poziția marginală și structura populației din Transilvania, dobândește o importanță deosebită. Activitatea lojei s-a concentrat pe domeniul cultural ducând o activitate intensă în plan publicistic și literar, prin susținerea cercetărilor în vederea apariției unor lucrări legate de geografia și istoria Transilvaniei. Sub îndrumarea membrilor lojei s-au constituit prima colecție de minerale, cercul de lectură și s-au pus bazele unei biblioteci științifice. Baronul Samuel von Brukenthal, cel care, în 1777, a preluat funcția de guvernator al Transilvaniei a fost unul dintre susținătorii lojei sibiene. Acesta era el însuși mason, mai întâi în Loja "Aux Trois Canons", prima înființată la Viena, mai apoi într-o nouă lojă, la Halle, numită "Aux Trois Clefs d’Or" ("La cele trei chei de aur"), în care a deținut funcția de maestru de scaun. Din perioada în care acesta era membru activ al lojei din Halle se păstrează medalia memorială bătută cu ocazia fondării lojei masonice "Au Trois Clefs dʼOr" din Halle, în care baronul Samuel von Brukenthal, pe lângă faptul că a fost unul dintre întemeietori, a deținut și funcția de Venerabil. Această medalie este remarcabilă mai ales din punct de vedere iconografic deoarece pe avers regăsim primul său portret.

După patenta emisă de Iosif al II-lea la 11 decembrie 1785, activitatea lojei sibiene și a lojelor din Imperiu sunt puse sub controlul statului. Condițiile impuse de la centru au determinat desființarea filialelor din Transilvania și implicit a celei din Sibiu, care la întrunirea din 22 martie 1790 a hotărât să-și suspende activitatea. Spre deosebire de celelalte loje din Imperiul Habsburgic, loja sibiană a fost o lojă multinațională – în listele lojei printre cei 276 de frați masoni se regăsesc germani, maghiari, greci și români. Dintre aceștia se remarcă Ioan Piuariu-Molnar, principele Mavrocordat (probabil fratele domnului Țării Românești), Martin von Hochmeister. Frații întrețineau legături și contacte personale cu Bucureștiul, Iașul sau Filipenii din Bucovina. Un schimb regulat de idei se practica cu lojele din Praga, Pesta sau din Hildesheim, precum și cu loja de elită "Adevărata Concordie" din Viena.

Alături de colecția de obiecte existente în Muzeul Național Brukenthal, imaginea privind organizarea și activitatea lojei este completată prin informațiile oferite de documentele existente la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale din Sibiu. 

Colecția de obiecte masonice a Muzeului Național Brukenthal este remarcabilă prin vechimea, varietatea dar și numărul mare de piese păstrate. Printre cele 170 de obiecte înregistrate, se regăsesc colane ale ofiţerilor, eşarfe, șorțuri, mănuşi, sigilii, obiecte de ritual (ciocane, urne de vot, craniu), însemne de grad. Conform însemnărilor realizate de custozii muzeului în Registrele de inventar, cea mai importantă achiziţie a fost făcută în anul 1869, când s-au cumpărat de la Julius Sigerus, cu 150 coroane, obiecte și documente care au aparținut lojei sibiene, pe care acesta le moştenise de la Karl Sigerus, ginerele lui Martin von Hochmeister cel Tânăr. La sfârșitul secolului al XIX-lea au mai intrat în colecție obiecte masonice donate de Friedrich Hochmeister, Friedrich Schuller Von Libloy, Adolf von Hochmeister și Gustav Bedeus.

Prin intermediul expoziţiei "Istorie și simbol, cea dintâi lojă masonică sibiană", deschisă la Templul Francmasoneriei din Oradea este prezentată publicului o parte din valoroasa colecţie a Muzeului Național Brukenthal.